Satul lui Nicolae Testemiţanu, ocolit de medicii tineri

De Ziua Internaţională a Sănătăţii, 7 aprilie, satul Ochiul Alb din raionul Drochia se poate lăuda cu un spital, doi medici de familie şi cu o rată a mortalităţii infantilă zero, deja de zece ani. Parado­xul face ca baștina profesorului Nicolae testemiţanu a rectorului USMF, Ion Ababii, să ducă lipsă de tineri specialiști. Toţi medicii sunt persoane în etate, unii având chiar mai mult de 70 de ani.

Parascovia Calpagiu este medic-terapeut în sa­tul Ochiul Alb, raionul Dro­chia. Pediatru de specialita­te, doamna Calpagiu învaţă mereu, dorind să fie în pas cu progresele ştiinţifice în domeniu. La ultimul curs de formare profesională a par­ticipat acum cinci ani, când avea 70 de ani.

Cu o experienţă de mai bine de 50 de ani în medici­nă, pe lângă munca la filiala Secţiei terapie din Ochiul Alb, Drochia, activează şi în spitalul raional prin cumul. Trecută prin cel de-al doilea război mondial, a absolvit Universitatea de Medicină din Moldova şi a fost şcolită în Rusia şi Belarus.

“Când n-oi şti dozele, voi pleca”

„Eu nu am pe nimeni, nu am tată, mamă, copii, bărbat, am un frate şi ace­la e bolnav şi mă rog să-mi dea Dumnezeu sănătate să lucrez în continuare. Când n-oi şti dozele, nu voi pu­tea descifra analizele, atunci voi pleca. Deocamdată sunt în formă bună şi pot să fiu de folos oamenilor. În plus, am nevoie să lucrez pentru că pensia e mică. Mulţi îmi reproşează că-s bătrână, că umblu în cârjă… Eu vreau să ajut oamenii cât sunt în pu­tere”, spuse medicul.

La Ochiul Alb sunt aş­teptaţi tinerii specialişti, dar aceştia întârzie să apară. „Hai să vorbim serios. Ce perspec­tive îi aşteaptă pe tineri aici? Leafa e mică, condiţii nu sunt. Dacă vine o fată tânără, cu cine să se căsătorească? Dar băiatul ce să facă? Pe ce bani să-şi întreţină familia, să-şi construiască o casă? În ziua de azi nu face să vii la sat. Oricum mă rog să vină, dar ei nu vin!”, adaugă îngândurată Parascovia Calpagiu.

„Dacă nu vor să vină, să fie obligaţi”

Filiala Spitalului raional din Drochia, secţia terapie de la Ochiul Alb, poartă nu­mele savantului Testemiţanu. Angajaţii şi sătenii spun cu îngrijorare că aceasta riscă să fie închisă. „Secţia de te­rapie va exista atâta timp cât doamna Parascovia va fi aptă de muncă”, spune asistenta medicală, Larisa Şonţu.

Majoritatea sunt indignaţi de felul cum sunt repartizaţi tinerii rezidenţi prin sate. „Da, avem medici, dar toţi sunt de vârstă pensionară. Toţi au peste 60 de ani. Şi-mi pun o întrebare, Universita­tea de Medicină ce face? De ce nu sunt repartizaţi cum se cuvine? Dacă nu vor să vină de bunăvoie, să fie obligaţi, altfel nu se mai poate. De ani de zile la noi nu au venit tineri specialişti nici măcar la practică”, susţine primarul satului Ochiul Alb, Rodica Şchiopu.

Edilul se bucură că este în fruntea unei localităţi mari, cu 3000 de locuitori, dar se simte neputincioasă că nu re­uşeşte să facă faţă tuturor ce­rinţelor, mai ales problemelor de la spital. „Ar fi bine dacă ar veni un medic mai tânăr, să ne susţină, să mergem şi noi înainte, că stăm pe loc. Ceea ce ne dorim noi e să ne menţinem şi să se creeze lo­curi noi de muncă”, adaugă Larisa Şonţu.

„Spitalului îi lipseşte un medic tânăr”

Locuitorii din Ochiul Alb se tem să nu fie închis spita­lul. „Când medicii care acti­vează acum vor renunţa la serviciu din cauza vârstei în­aintate, cine va rămâne în lo­cul lor? Oameni bolnavi sunt mulţi, cine să-i trateze?”, se întreabă unul din pacienţi.

„Sigur că ar trebui un me­dic tânăr, dar să le creeze şi condiţii normale de lucru. E greu să fii tratat de un om în vârstă. Eu sunt bătrân şi simt cum mă lasă puterile. Suntem învăţaţi să stăm cu capetele aplecate”, îşi dădu cu părerea săteanul Gheorghe Ababii.

„Tinerii nu vin pentru că spitalul e ca o frunză pe apă. Salariul specialiştilor începători e mic, dacă mâi­ne -poimâine se mai închi­de şi spitalul, tinerii rămân pe drumuri. Sistemul e de vină. Acolo sus, sunt oameni deştepţi. Acum descoperim însă că sunt tâlhari şi minci­noşi!”, mărturiseşte Eugenia, laborantă la Centrului de Să­nătate.

„Eu aş ceda postul de director unui specialist tânăr”

Pe lângă spital activează şi un Centru de Sănătate, care are doi medici de familie şi opt surori medicale.

Directorul Centrului de Sănătate, Minodora Şonţu, crede că problema nu este în tinerii specialişti, ci în sis­temul de sănătate, care nu prea îşi onorează obligaţiile. „Pe toţi din sat i-am întrebat daca ştiu pe cineva care şi-ar dori să vină la sat să lucreze ca medic… Dar nu vine ni­meni şi e mare jale. Oamenii pleacă de la oraşe şi se duc peste hotare, nemaivorbind de cei de la sate. Eu aş ceda postul de director unui spe­cialist tânăr”, spune directo­rul Centrului de Sănătate din Ochiul Alb.

Criză de medicii de familie

Potrivit Ministerului Să­nătăţii, e nevoie să fie create condiţii de muncă favorabile pentru tinerii medici, dar şi să fie reconstruite Centrele de Sănătate, finisate fiind 41, din 74 existente.

Potrivit Direcţiei manage­ment personal medical din cadrul MS, după absolvirea studiilor postuniversitare prin rezidenţiat, medicii şi farma­ciştii sunt repartizaţi de către Ministerul Sănătăţii pentru plasare în câmpul muncii, conform necesităţilor statu­lui, pe o perioadă de trei ani. Repartizarea acestora se efec­tuează în luna septembrie.

Statisticile arată că pe parcursul ultimilor ani, cea mai mare necesitate este de medici de familie, anestezio­logi – reanimatologi şi medici pentru serviciul de urgenţă.

Începând cu 1 iulie 2012, salariul unui medic de fa­milie s-a majorat cu 10%. Astfel, salariul mediu al unui medic de familie a ajuns la 4500 lei. Conform prevederi­lor Hotărârii Guvernului din 1998, „Cu privire la majora­rea salariilor angajaţilor din sfera bugetară”, indemnizaţia unică la angajare este în mă­rime de 1000 de lei în cazul angajării în mediul rural şi, respectiv, 500 lei în mediul urban.

„La noi satele sunt moarte şi pustii”

Studenţii spun că din cauza salariilor mici cu care nu pot avea un viitor luminos, tinerii absolvenţi ai USMF nu vor să vină la sate. Chiar şi cei care nu sunt din Chişinău tind să rămână în oraş sau pleacă din Moldova. „Eu m-aş duce, dar ce să fac acolo? Nici salariu, nici perspectivă, nici viaţă mondenă, nimic. Satele sunt moarte la noi. Sunt aproape pustii. Oricât de mult mi-aş iubi meseria, n-aş putea să mă stabilesc în vreun sat, poate în unul mai aproape de capitală”, susţine Constanţa Madan, studentă în anul VI la medicina generală.

„Despre ce sat poate fi vorba? Eu învăţ zece ani şi cred că merit mai mult decât un simplu sătuc. Sigur, peste tot sunt pacienţi, oamenii au nevoie de ajutor, dar fiecare alege locul unde să munceas­că”, zice un alt student.

În 2012, USMF-ul a fost absolvit de 249 de studenţi (cu excepţia celor de la sto­matologie şi farmacie). Din­tre aceştia, în câmpul muncii au fost angajaţi 175 de tineri specialişti. În ultimii trei ani, numărul de locuri la admite­rea la studii de rezidenţiat la specializarea „Medicină de familie” a crescut până la 69.

Tinerii specialişti în me­dicină se bucură de unele be­neficii dacă merg să activeze în sate şi raioane. Din 2007, aceştia primesc o indemni­zaţie unică de 30 de mii de lei. În acelaşi timp, primăriile mai oferă compensaţii pen­tru energie electrică, lemne sau cărbune. Totodată, se impune acordarea spaţiului locativ de către autorităţile publice locale sau achitarea lunară de către minister a 0,5 din salariul minim pe ţară pentru chiria locuinţei. 

Raioane lipsite de medici

Potrivit Sindicatului “Sănătatea”, în unele raioane asi­gurarea cu medici este în proporţie de 98 la sută, așa cum este cazul raionului Drochia. Problema constă în persona­lul de vârstă pensionară atestată, îndeosebi, în raioanele Soroca și Edineţ. Datele arată că cea mai gravă situaţie este în raionul Nisporeni. Aici, necesitatea cadrelor medi­cale este acoperită în proporţie de aproximativ 64 la sută. Urmează raionul Cantemir, unde este înregistrat un deficit de medici de peste 30 la sută. O situaţie asemănătoare este în Cimișlia și Basarabeasca, unde acest segment este aco­perit în proporţie de puţin peste 70 la sută. Cei mai mulţi medici lipsesc în sectorul de asistenţă medicală primară, dar și în secţiile consultative.

Сorina MOROZAN

Foto: Сorina MOROZAN