Salarii la limita sărăciei: cum putem îmbunătăți situația angajaților din sectorul de îmbrăcăminte

Lucrătorii din industria de îmbrăcăminte din regiune, inclusiv din Republica Moldova, primesc salarii la limita sărăciei și se confruntă cu condiții proaste de muncă, arată un studiu realizat de organizația nonguvernamentală internațională Clean Clothes Campaign. Cercetarea a fost prezentată marți, 18 octombrie, la Chișinău, în cadrul conferinței „Salarii la limita sărăciei: cum putem îmbunătăți situația angajaților din sectorul de îmbrăcăminte”, organizată de Friedrich-Ebert-Stiftung (FES), în parteneriat cu Gender Centru, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM), Federația Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Ușoară și Asociația Patronală a Lucrătorilor din Industria Ușoară (APIUS).

Autorii studiului constată că țara noastră se află printre statele din regiune cu un decalaj imens dintre salariul minim legal și minimul de trai decent estimate. Cercetarea mai scoate în evidență faptul că cel mai mic salariu net „la mână” nu ajunge nici măcar la 30% dintr-un minim de trai decent estimat, dar și alte încălcări ale legii, precum și diverse practici de furt salarial. Una din concluziile principale ale studiului este că locurile de muncă cu salarii atât de mici mai degrabă creează sărăcie decât luptă împotriva ei.

Corina Ajder, cercetător pe Republica Moldova și Ucraina, Clean Clothes Campaign, a menționat că în cadrul cercetării efectuate au fost purtate discuții direct cu muncitorii, pentru afla care este starea de lucruri din industrie, viața pe care o duc, relațiile lor cu managementul și gradul de respectare a drepturilor de muncă. Astfel, principalele încălcări în procesul de muncă, invocate de ei, sunt lucrul peste program, care adesea nu este plătită conform legii, contractele pe durată determinată, după expirarea cărora muncitorul continuă să activeze „la negru”, plata „în plic” a salariilor și nerespectarea zilelor de concediu.

Reieșind din problemele elucidate de studiu, reprezentanții partenerilor sociali care au participat la conferință au discutat despre modalitățile de îmbunătățire a dialogului social și a situației lucrătorilor din industria de îmbrăcăminte.

Oleg Budza, președintele CNSM a accentuat că ramura industriei ușoare are perspective și poate prospera, dacă aceasta va fi considerată prioritară. „Pentru sindicate este important să fie respectate regulile de joc, să nu fie promovată sclavia, mai ales că în industria ușoară activează preponderent femeile, care sunt expuse unor riscuri mai mari de exploatare la locul de muncă. Deși munca forțată este interzisă prin lege, la noi se întâmplă că oamenii nu primesc salarii timp de câteva luni. Acolo unde sunt semnate și respectate contractele colective de muncă, asemenea nelegiuiri nu au loc”, a precizat liderul sindical.

Participanții la conferință au subliniat rata de sindicalizare foarte slabă, dar și nivelul redus de reprezentativitate a organizațiilor patronale în sector, ceea ce compromite calitatea dialogului social din acest domeniu.

Potrivit Nadejdei Rusnac, președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Ușoară, din cele peste 300 de întreprinderi din ramură, peste 80 sunt membri ai asociației patronale și doar 9 dintre ele sunt sindicalizate. ”La acele întreprinderi unde sunt create organizații sindicale condițiile de muncă sunt mult mai bune, salariile se negociază, se acordă facilități pentru transport și hrană, spațiu locativ. Ne dorim să protejăm interesele tuturor angajaților din sector, însă ne este foarte greu să pătrundem în celelalte întreprinderi, ca să putem face acest lucru, întrucât marea majoritate a acestora sunt private”, a precizat Rusnac.

La rândul său, Ana Mihailov, coordonator de program FES în Moldova, a opinat că sindicatele, de rând cu multe instituții ale statului, se confruntă astăzi cu o criză mare de încredere, atât din partea membrilor săi, cât și a societății în general. ”Pentru a o restabili, este nevoie ca ele să se facă auzite în fața partenerilor sociali, dar și să se asigure că propunerile și revendicările lor vor fi luate în considerație, iar acolo unde este cazul, să exercite presiuni, prin toate instrumentele legale”, a conchis ea.

Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM a accentuat că în cazul sectorului industriei ușoare, unde nu există un minister de resort, este importantă consolidarea  dialogului social la nivel bipartit, între patronatul și sindicatul de ramură, care pot negocia stabilirea unui salariu cu mult mai mare decât cel garantat de stat. ”Avem toate șansele să soluționăm multe probleme la nivel bilateral, trebuie doar să existe deschidere din partea ambelor părți”, a punctat Sainciuc.

În cadrul discuțiilor, participanții la conferință au formulat un șir de propuneri menite să contribuie la redresarea situației din sector. Acestea urmează să fie prezentate, printr-o rezoluție, factorilor decizionali din țară.

În opinia Alexandrei Can, președinte APIUS, ”în vederea sporirii atractivității industriei ușoare  pentru forța de muncă, trebuie  să ne gândim ce putem oferi tinerilor ca să nu mai plece din țară”. Una din soluții ar fi acordarea creditelor de lungă durată până la 30 de ani, cu o rată a dobânzii preferențială, diferența fiind asumată de către stat.

Alte propuneri ale partenerilor sociali din ramură țin de stabilirea în tranșe a salariului minim în raport de până la 50-60% din salariul mediu pe economie, implicarea mai activă a inspectorilor de muncă la evaluarea riscurilor ocupaționale, precum și reformarea standardelor din domeniul educației și formării profesionale a tinerilor.

La eveniment au participat reprezentanți ai organizațiilor sindicale, angajatorilor din industria ușoară, Inspectoratului de Stat al Muncii, ANOFM și ONG-lor active în domeniu.

Departamentul mass-media și relații internaționale