Tinerii ocolesc sectorul energetic la angajare

Energetica, deşi este unul dintre cele mai bine plătite sectoare ale economiei naţionale, are dificultăţi mari în atragerea tinerilor specialişti. În primul rând, din cauza riscurilor de accidentare la locul de muncă şi responsabilităţilor majore pe care le presupune profesia. În al doilea rând, pentru că sistemul de învăţământ superior, practic nu mai pregăteşte specialişti în acest domeniu.

Momentan, sectorul energe­tic acuză un deficit de şase-şapte procente în necesarul de specia­lişti calificaţi. Migraţia forţei de muncă în străinătate, lipsa unei strategii clare în ceea ce priveşte sectorul energetic şi îndepărta­rea tinerilor de studiile de profil duc încet sectorul într-un prag de criză a forţei de muncă. Ma­joritatea angajaţilor de la cele trei întreprinderi de sistem din nor­dul ţării sunt, practic, persoane în vârstă, cu un stagiu mare de muncă în domeniu.

„UTM demult nu mai pre­găteşte suficiente cadre pentru sectorul nostru sau a lichidat unele facultăţi importante, cum ar fi termoficarea industrială. Chiar şi puţinii absolvenţi, când se angajează la întreprindere, au cunoştinţe în domeniu doar la nivel teoretic. În rest, calificarea lor rămâne pe seama angajato­rului, ceea ce presupune timp şi resurse financiare suplimentare. Pentru ca un angajat să obţină calificare înaltă, el trebuie să par­curgă toate treptele de specialita­te, începând cu cele inferioare. În mediu, cam şapte ani trebuiesc pentru a obţine un specialist calificat, dar mai depinde şi de aptitudinile individuale”, susţine Ion Galagan, directorul general CET-Nord SA. Anual, sunt în­curajaţi cu burse trei-patru stu­denţi la universitate, în speranţa că aceştia vor reveni să lucreze la întreprinderea din Bălţi. În cazul în care studenţii nu obţin rezul­tate bune la învăţătură, întreprin­derea nu le mai achită contractul pentru studii.

Pe de altă parte, liderul sin­dical de la Nord-Vest SA, Ion Carabet, spune că tinerii speci­alişti, chiar dacă îşi fac practica la întreprinderi, nu se reţin pe mult timp în sector, iar angaja­torii mizează tot pe persoanele devotate profesiei. La Nord-Vest SA cei mai în vârstă angajaţi au până la 68 de ani şi înregistrează o vechime în muncă de cel puţin 30-35 de ani. Red-Nord SA are numărul cel mai mare de anga­jaţi, 1230 de persoane şi dispune de contracte cu două şcoli pro­fesionale din oraş pentru ca stu­denţii să practice două-trei luni meseria la întreprindere.

Sunt testate abilităţile profesionale

Deşi salariul mediu la între­prinderile din zonă este de 4800-5000 de lei, acesta nu este un motiv pentru care tinerii să se stabilească aici definitiv cu mun­ca. „Mulţi dintre ei spun că acest salariu este mic în raport cu res­ponsabilităţile înalte ale meseriei şi aleg să meargă la muncă peste hotare, în unele cazuri sezonier. Anume migraţia este problema majoră pentru sectorul de ener­getică şi termoficare”, opinează Victor Gorcea, preşedintele or­ganizaţiei sindicale de la Nodul Hidroenergetic Costeşti SA.

La angajare, tânărul specia­list susţine un examen prin care trebuie să-şi demonstreze cunoş­tinţele teoretice şi abilităţile pro­fesionale. După un an de muncă, angajatul este din nou supus tes­tului de competenţă şi practică ce se repetă anual. În plus, în ziua de marţi a fiecărei luni, şefii secţiilor de întreprindere solicită lucrăto­rilor să-şi demonstreze nivelul de cunoştinţe în ceea ce priveşte se­curitatea la locul de muncă. Şeful Secţiei mecanizare şi transport CET-Nord SA, Tudor Paticin­schi, precizează că o dată la trei ani are loc un examen la care an­gajaţii trebuie să demonstreze că ştiu să evite accidentele în muncă şi cunosc tehnica securităţii se­parat pentru fiecare utilaj şi ma­şinărie.

Migraţia este o problemă majoră pentru sectorul de energetic şi termoficare

Dacă în carnetul perso­nal al angajatului nu este notată susţinerea examenului, acesta nu este admis în continuare la lo­cul de muncă, iar în cazul că nu susţine de trei ori la rând exame­nul – este concediat. Personalul tehnic de la întreprinderile de energetică şi termoficare susţine şi testul psihiatric, şi cel profesio­nal instituit de Inspecţia Tehnică a Ministerului Transporturilor şi Comunicaţiilor.

Accidente de muncă

Acum trei ani, Serghei Veriga, care era angajat la RED-Nord SA, a decedat în timp ce executa lucrări de demontare pe un stâlp de tensiune înaltă. „Stâlpul s-a rupt şi a căzut peste bărbat. În ca­zul dat nu este vorba că salariatul nu a respecatt normele de secu­ritate în muncă, deoarece exper­tiza ulterioară a demonstrat că la producerea stâlpilor respectivi nu s-a respectat tehnologia şi s-a folosit un aliaj de fier fragil”, afir­mă Pavel Vladimir, liderul sindi­cal şi şeful Serviciului Tehnic şi Producere din cadrul RED-Nord SA. El a precizat că agentul eco­nomic pentru care se executau lucrările şi care a fost găsit vino­vat pentru accident, CET-Nord SA, a achitat o despăgubire uni­că familiei decedatului în valoare de 1 milion 800 mii lei.

„Specificul de lucru în sec­torul energetic presupune mult risc. Se întâmplă destul de rar când pe parcursul anului nu în­registrăm cazuri mortale, chiar dacă normele de securitate au fost sporite pe parcurs. Din păcate, anual sunt înregistrate cinci-şase accidente la locul de muncă, dintre care unul – mor­tal. Comparativ cu alte industrii, spre exemplu, cea a construc­ţiilor, rata de accidentare este mult mai mică”, spune directorul CET-Nord SA.

El afirmă că întreprinderea alocă sume mari de bani pen­tru echipamentul şi securitatea angajaţilor la locul de muncă. Potrivit legislaţiei, fiecare între­prindere din sectorul energetic este obligată să deţină un fond pentru cheltuielile de securitate a muncii. Acesta este în sumă de două procente din fondul ei de salarizare. Astfel, din fondul de salarizare al CET-Nord SA sunt alocaţi anual 315 mii de lei pentru protecţia şi securitatea muncii angajaţilor, iar la RED Nord-Vest SA – în jur de 390 mii de lei.

Sectorul energetic ocupă lo­cul III după numărul acciden­telor de muncă. În acelaşi timp există şi factori periculoşi pentru sănătatea umană. Astfel, bolile cardio-vasculare şi neurologice sunt considerate ca fiind profe­sionale. Aproximativ trei-patru angajaţi de la fiecare întreprin­dere din sector nu efectuează examenul medical anual anume din acest motiv.

Specialiştii susţin că în secţiile de bază şi în zonele de produ­cere, angajaţii lucrează în con­diţiile unui nivel al zgomotului înalt. Directivele europene, spre exemplu, impun angajatorilor să doteze lucrătorii cu echipament de protecţie a urechilor în cazul în care intensitatea zgomotului la locul de muncă este de 80dB (A), adică o valoare de expunere inferioară.

În ceea ce priveşte accidentele, Pavel Vladimir este de părere că experienţa în muncile energetice contează foarte mult la evitarea accidentelor respective.

„Mai trebuie luat în calcul şi specificul de vârstă. În sectorul nostru, cele mai numeroase ac­cidente din cauza umană se pro­duc de tineri în vârstă de 21-30 de ani, având drept cauze sta­rea de oboseală, conştientizarea minoră a riscului de accident şi lipsa de experienţă”, a mai spus Pavel Vladimir.

Adela HANGANU

a.hanganu@vocea.md

Foto: Ghenadie ZLATIN