Sindicalistele solicită anularea prevederilor discriminatorii ce vizează pensionarea

Situația femeilor din Republica Moldova, provocările cu care acestea se confruntă și care ar fi soluțiile pentru a le îmbunătăți condițiile de trai și de muncă – acestea au constituit subiectul discuției unei mese rotunde, desfășurate la 1 martie curent, cu participarea membrelor Consiliului de Femei din cadrul Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), conducerii CNSM, a Ministerului Sănătății și avocatului poporului pentru protecția drepturilor copilului.

Petru Chiriac, vicepreședinte al CNSM, a menționat că, deși statutul femeii și rolul pe care îl ocupă în viața comunității reprezintă unul din indicii cei mai importanți ai nivelului de dezvoltare al societății contemporane, discriminarea femeilor continuă să persiste, nefăcând excepție nici Republica Moldova, unde acest fenomen preia diferite forme.

”Cu toate că legislația națională nu conține poziții evident discriminatorii față de femei, ce le-ar împiedica să se realizeze, în realitate se simte lipsa unor activități bine determinate în vederea instaurării de facto a egalității de gen. În pofida faptului că rata şomajului la bărbaţi este mai înaltă (în trimestrul III 2016 – 3,4%) comparativ cu cea a femeilor – 2,4%), femeile întâmpină mai multe dificultăţi decât bărbaţii la angajare, mai ales femeile gravide. În același timp, femeile continuă să lucreze în domenii mai slab remunerate, precum sistemul educaţional, de sănătate, prestări servicii şi agricultură. Un prim pas în acest sens ar fi majorarea salariului minim pe ţară până la nivelul minimului de trai”, a spus Chiriac.

Liuba Rotaru, președintele Consiliului de Femei, a opinat că statul are politici bune, dar, dacă acestea nu vor fi realizate, capitalul uman va emigra și mai intens  acolo unde sunt condiții mai bune de muncă și de trai, unde legile sunt egale pentru toți.

”Femeile luptă pentru egalitatea de șanse, ne-am adus și noi aportul la elaborarea unor asemenea acte, dar ce-am obținut? Discrepanțele salariale nu au fost lichidate, în schimb am obținut ceea ce ne-am dorit mai puțin – majorarea până la 63 de ani a vârstei de pensionare a femeilor. Am sperat că reforma sistemului de pensionare va îmbunătăţi situaţia în domeniu, dar, cu regret, am primit încă o lovitură.  Poate nu este cea mai grea povară pe care o duc femeile în țara noastră, dar totuși e grea, fiindcă deja la 57 de ani femeile se simt obosite și suprasolicitate. Având un salariu ce nu le acoperă necesitățile vieții, femeile sunt nevoite să lucreze prin cumul, să țină cote de pământ, să-și întrețină gospodăria sau să muncească peste hotare, pentru a-și putea crește și educa copiii”, a subliniat sindicalista.

În acest context, membrele Consiliului de Femei au pregătit o adresare către factorii de decizie, patronate şi sindicate, prin care îndeamnă partenerii sociali la acțiuni comune în vederea anulării prevederilor discriminatorii ce vizează pensionarea, inclusiv aplicarea diferenţiată a dreptului la pensia anticipată peste limită de vârstă cu cel mult trei ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

În același timp, femeile își doresc un dialog eficient între partenerii sociali, pentru a spori nivelul de respectare a drepturilor femeilor; creşterea calităţii serviciilor de sănătate acordate şi a gradului de protecţie a maternităţii prin majorarea indemnizaţiilor şi alocaţiilor pentru naşterea, creşterea şi îngrijirea copiilor; implementarea cadrului legal ce vizează asigurarea egalităţii în drepturi şi în şanse pentru toate femeile, pentru implicarea acestora în activităţile de conducere şi decizionale.

La rândul său, Ruxanda Glavan, ministrul Sănătății, a vorbit despre acțiunile  ministerului în vederea îmbunătățirii calității serviciilor medicale acordate de către stat și despre drepturile de care beneficiază persoanele asigurate. ”Eforturile noastre sunt axate pe diversificarea serviciilor pe care le oferă polița medicală, pe menținerea cotei de contribuții la nivelul actual și pe eficientizarea utilizării resurselor disponibile. Am demonstrat acest lucru în 2016, când din banii disponibili am identificat 300 mln de lei pentru salarii și 150 mln de lei pentru compensarea medicamentelor, ceea ce ne propunem și pentru următorii ani. Creând plus valoare pentru polița de asigurare, vrem să convingem persoanele neasigurate că pot beneficia de un șir de avantaje dacă ies din sectorul informal”, a subliniat ministrul.

Sindicalistele, însă, venind în mare parte din teritoriu, s-au arătat sceptice în privința calității serviciilor medicale, mai ales în mediul rural, unde un medic de familie este nevoit să deservească pacienți din câteva localități. Participantele la masa rotundă au adresat un șir de întrebări ministrului, acestea ținând mai mult de sănătatea femeii, medicina pediatrică, de compensarea medicamentelor, dar și de corupția din sistem.

Departamentul mass-media și relații internaționale