Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova

Alexe Rău: ,,Cât timp va rămâne scrisul, atâta timp vor exista şi bibliotecile”

02.05.2013

directorul Bibliotecii Naţionale a RM

În secolul vitezei şi a in­formatizării, l-am între­bat pe Alexe Rău, directo­rul Bibliotecii Naţionale a RM, dacă mai vede cartea în bibliotecile clasice, aşa cum ne-am obişnuit să le găsim la trecerea dintre secole. Ne-a spus că „Da! Pentru că biblioteca e la fel de veche şi actuală cum e dragostea, femeia, care nu pot dispărea, ele se pot transforma doar.”

Alexe Rău este omul bibliote­car numărul I în Moldova. Şi asta în condiţiile în care biblioteca moldovenească are preponderent chip de femeie, “de bunicuţe”. De mai bine de 20 de ani, directo­rul Bibliotecii Naţionale este la cârma celui mai mare “cuib de înţelepciune al ţării”. Cel puţin aşa vede el biblioteca într-un stat care se respectă.

L-am întrebat de unde vine dragostea aceasta a lui pentru carte? Şi ne-a răspuns de o ma­nieră filosofică: “Apariţia mea pe lume se datorează … morţii lui Stalin. Pentru că nu vroia să plece în Cazahstan, la desţelenire, tatăl meu fost condamnat pe opt ani, iar când a murit Stalin, s-a dat amnistie generală. Tata s-a întors acasă, a revăzut-o pe mama, a iu­bit-o, iar peste nouă luni, în de­cembrie am apărut eu. De la tatăl meu am moştenit aplicaţia pen­tru carte, pentru poezie, am mai moştenit faptul de a fi cinstit, de a nu mă amesteca cu niciun preţ în politică, demnitatea, dragos­tea pentru Dumnezeu şi adevăr, compasiunea. Aceste calităţi au rămas în mine până astăzi, iar una din cele mai mari victorii este că am reuşit să-l păstrez viu pe copilul din mine. De mic vo­iam să fiu muzicant, părinţii do­reau să fiu preot sau profesor, dar n-a fost să fie, am ajuns să devin bibliotecar, scriitor şi filosof.”

A ajuns să facă bibliotecono­mie dintr-o pură întâmplare şi chiar multe lucruri în viaţa sa sunt rodul unor întâmplări, afir­mă domnul director al BNM: „După absolvirea facultăţii Bibli­oteconomie a USM m-am anga­jat ca metodist la BN, am trecut toate treptele până la director adjunct. 

Timp de trei ani BN nu a primit un leu pentru achiziţia de carte

Când se face reforma BN în 1992, am preluat funcţia de di­rector al acestei biblioteci. Am început reformele de ieşire din metodologia de mentalitate so­vietică. Am urmat şi un stagiu la Paris de unde am venit cu o concepţie nouă a Bibliotecii Naţionale, una depolitizată, cu structuri departamentale, cu forme noi de activitate şi cu ori­entare europeană şi astfel a apă­rut o nouă imagine de Bibliotecă Naţională, cu rodul ei imens în cultură.”

În acest context domnul Rău se consideră împlinit: ,,Eu sunt omul noului, chiar cu riscul iniţiativelor pedepsibile, tind să modific spre mai nou, de asta e de vină copilul cela din mine şi mai cred că eu nu voi îmbătrâni la suflet vreodată”.

Cu riscul iniţiativelor pedepsibile, tind spre nou

În prezent se observă o scăde­re a persoanelor fizice care vin la bibliotecă, dar au apărut mulţi vizitatori virtuali. Din 2010, de când catalogul electronic este accesibil pe internet, Bibliote­ca Moldavica Digitală a ajuns la aproape 1mil. de vizite virtuale. Se înregistrează un număr de 80 000 vizitatori virtuali de la dis­tanţă, număr datorat tehnologi­zării. Însă, spune directorul, este nevoie de un impuls financiar din partea statului pentru a men­ţine acest ritm de creştere.

Biblioteca Nationala

Sursa recunoaşte că au fost şi timpuri foarte grele pentru bi­bliotecile moldoveneşti, inclusiv pentru cea naţională: “Citito­rul vine la bibliotecă să citească cărţi. Au fost trei ani (2008, 2009, 2010) când BN nu a primit un leu pentru achiziţia de carte. Atunci cititorii începuse să ne părăsească, iar faptul că de trei ani se dau doar câte 300 de mii în acest scop, nu i-a întors pe mulţi înapoi. Dar se simte efectul, s-au împrospătat colecţiile şi datorită depozitului legal din România. Până pe la sfârşitul secolului XX au fost circa 16 000 cititori per­soane fizice, care făceau până la 900 000 vizite şi împrumutau în jur de 1,5 mil. de cărţi pe an. Că­derea a început odată cu schim­barea politicilor de finanţare, când nu ni se mai dădeau bani pentru achiziţie, atunci de la 16 mii se ajungea la 5 000 vizitatori, acum ei revin, doar că mai mult virtual. Cei mai mulţi utilizatori virtuali, 88 000 sunt la Biblioteca Moldavica Digitală.”

Biblioteca moldovenească are chip “de bunicuţe”

L-am întrebat pe directo­rul Bibliotecii Naţionale despre atractivitatea profesiei de bibli­otecar, în condiţiile în care cir­culă zvonuri că unica catedră care pregăteşte specialişti biblio­tecari, ar putea fi lichidată. S-a întristat un pic: „Salariile mizere reduc atractivitatea tinerilor faţă de această profesie. Doar bibli­otecarii în etate mai au un grad sporit de fidelitate faţă de bibli­otecă.”

Aici, vârsta medie a angajaţi­lor e de peste 50 de ani, pe când se recomandă a fi între 30 şi 45 de ani. Cel mai lung termen de activitate la Biblioteca Naţională a fost 60 de ani, persoana acti­vând până la vârsta de 90 de ani.

Elena COJOCARU

e.cojocaru@vocea.md

Foto: Ghenadie ZLATIN