Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova
Alexe Rău: ,,Cât timp va rămâne scrisul, atâta timp vor exista şi bibliotecile”
În secolul vitezei şi a informatizării, l-am întrebat pe Alexe Rău, directorul Bibliotecii Naţionale a RM, dacă mai vede cartea în bibliotecile clasice, aşa cum ne-am obişnuit să le găsim la trecerea dintre secole. Ne-a spus că „Da! Pentru că biblioteca e la fel de veche şi actuală cum e dragostea, femeia, care nu pot dispărea, ele se pot transforma doar.”
Alexe Rău este omul bibliotecar numărul I în Moldova. Şi asta în condiţiile în care biblioteca moldovenească are preponderent chip de femeie, “de bunicuţe”. De mai bine de 20 de ani, directorul Bibliotecii Naţionale este la cârma celui mai mare “cuib de înţelepciune al ţării”. Cel puţin aşa vede el biblioteca într-un stat care se respectă.
L-am întrebat de unde vine dragostea aceasta a lui pentru carte? Şi ne-a răspuns de o manieră filosofică: “Apariţia mea pe lume se datorează … morţii lui Stalin. Pentru că nu vroia să plece în Cazahstan, la desţelenire, tatăl meu fost condamnat pe opt ani, iar când a murit Stalin, s-a dat amnistie generală. Tata s-a întors acasă, a revăzut-o pe mama, a iubit-o, iar peste nouă luni, în decembrie am apărut eu. De la tatăl meu am moştenit aplicaţia pentru carte, pentru poezie, am mai moştenit faptul de a fi cinstit, de a nu mă amesteca cu niciun preţ în politică, demnitatea, dragostea pentru Dumnezeu şi adevăr, compasiunea. Aceste calităţi au rămas în mine până astăzi, iar una din cele mai mari victorii este că am reuşit să-l păstrez viu pe copilul din mine. De mic voiam să fiu muzicant, părinţii doreau să fiu preot sau profesor, dar n-a fost să fie, am ajuns să devin bibliotecar, scriitor şi filosof.”
A ajuns să facă biblioteconomie dintr-o pură întâmplare şi chiar multe lucruri în viaţa sa sunt rodul unor întâmplări, afirmă domnul director al BNM: „După absolvirea facultăţii Biblioteconomie a USM m-am angajat ca metodist la BN, am trecut toate treptele până la director adjunct.
Timp de trei ani BN nu a primit un leu pentru achiziţia de carte
Când se face reforma BN în 1992, am preluat funcţia de director al acestei biblioteci. Am început reformele de ieşire din metodologia de mentalitate sovietică. Am urmat şi un stagiu la Paris de unde am venit cu o concepţie nouă a Bibliotecii Naţionale, una depolitizată, cu structuri departamentale, cu forme noi de activitate şi cu orientare europeană şi astfel a apărut o nouă imagine de Bibliotecă Naţională, cu rodul ei imens în cultură.”
În acest context domnul Rău se consideră împlinit: ,,Eu sunt omul noului, chiar cu riscul iniţiativelor pedepsibile, tind să modific spre mai nou, de asta e de vină copilul cela din mine şi mai cred că eu nu voi îmbătrâni la suflet vreodată”.
Cu riscul iniţiativelor pedepsibile, tind spre nou
În prezent se observă o scădere a persoanelor fizice care vin la bibliotecă, dar au apărut mulţi vizitatori virtuali. Din 2010, de când catalogul electronic este accesibil pe internet, Biblioteca Moldavica Digitală a ajuns la aproape 1mil. de vizite virtuale. Se înregistrează un număr de 80 000 vizitatori virtuali de la distanţă, număr datorat tehnologizării. Însă, spune directorul, este nevoie de un impuls financiar din partea statului pentru a menţine acest ritm de creştere.
Sursa recunoaşte că au fost şi timpuri foarte grele pentru bibliotecile moldoveneşti, inclusiv pentru cea naţională: “Cititorul vine la bibliotecă să citească cărţi. Au fost trei ani (2008, 2009, 2010) când BN nu a primit un leu pentru achiziţia de carte. Atunci cititorii începuse să ne părăsească, iar faptul că de trei ani se dau doar câte 300 de mii în acest scop, nu i-a întors pe mulţi înapoi. Dar se simte efectul, s-au împrospătat colecţiile şi datorită depozitului legal din România. Până pe la sfârşitul secolului XX au fost circa 16 000 cititori persoane fizice, care făceau până la 900 000 vizite şi împrumutau în jur de 1,5 mil. de cărţi pe an. Căderea a început odată cu schimbarea politicilor de finanţare, când nu ni se mai dădeau bani pentru achiziţie, atunci de la 16 mii se ajungea la 5 000 vizitatori, acum ei revin, doar că mai mult virtual. Cei mai mulţi utilizatori virtuali, 88 000 sunt la Biblioteca Moldavica Digitală.”
Biblioteca moldovenească are chip “de bunicuţe”
L-am întrebat pe directorul Bibliotecii Naţionale despre atractivitatea profesiei de bibliotecar, în condiţiile în care circulă zvonuri că unica catedră care pregăteşte specialişti bibliotecari, ar putea fi lichidată. S-a întristat un pic: „Salariile mizere reduc atractivitatea tinerilor faţă de această profesie. Doar bibliotecarii în etate mai au un grad sporit de fidelitate faţă de bibliotecă.”
Aici, vârsta medie a angajaţilor e de peste 50 de ani, pe când se recomandă a fi între 30 şi 45 de ani. Cel mai lung termen de activitate la Biblioteca Naţională a fost 60 de ani, persoana activând până la vârsta de 90 de ani.
Elena COJOCARU
Foto: Ghenadie ZLATIN
