La Chișinău a fost prezentat primul studiu privind progresul și carențele sistemului de pensii după 3 ani de reformă

Sustenabilitatea financiară și inechitățile din sistemul de pensii sunt printre principalele carențe ale reformei pensiilor, relevă studiul ”Sistemul de pensii în Republica Moldova: analiza progresului reformei, prezentat marți, 15 octombrie, în cadrul unei dezbateri publice, organizate de Fundația Friedrich-Ebert Stiftung Moldova (FES) și Comunitatea WatchDog.md. La discuții au participat reprezentanți ai autorităților centrale, Casei Naționale de Asigurări Sociale (CNAS), Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) și Confederației Naționale a Patronatului din Moldova (CNPM).

Studiul a scos în evidență progresul, dar și carențele sistemului de pensii, venind cu mai multe recomandări.

Potrivit lui Oleg Tofilat, expert internațional în politici publice, WatchDog.md, co-autor al studiului, în linii mari, această reformă este o îmbunătățire față de ce a fost până la implementarea ei, transpunând parțial prevederile conceptuale, iar până în prezent nu a fost prezentat un raport ante sau post-reformă, ce ar demonstra sustenabilitatea sistemului de pensii reformat, inclusiv pe termen mediu și lung.

”Modificările legislative adoptate în 2016 vin cu schimbări parametrice ale sistemul de pensii, cu unele soluții inovative, dar fără a modifica radical principiile sistemului existent de pensionare. Pentru o reformă profundă este necesar un efort conjugat al mai multor autorități din domeniile conexe. De asemenea, putem afirma că nu există modele internaționale, care ar garanta succesul în caz de replicare directă și integrală în contextul Republicii Moldova”, a opinat el.

Nelea Rusu, expert în politici publice în domeniul asigurărilor sociale și medicale, co-autor al studiului, a trecut în revistă principalele realizări ale sistemului în primii 3 ani de la implementarea reformei și nivelul atingerii obiectivelor declarate.

Autorii au făcut o analiză a aspectelor de echitate și de sustenabilitate a sistemului de pensii, ținând cont și de reforma fiscală din 2018. Astfel, în opinia lor, noile prevederi privind formula de calcul a pensiei, vârsta de pensionare și stagiul de cotizare egale pentru femei și bărbați, unificarea modalității de calcul a pensiilor și valorizarea pensiei oferă mai multă echitate între beneficiarii de prestații sociale, în comparație cu condițiile ante-reformă. În același timp, este mai dificil de a avea o opinie clară privind capacitatea sistemului de asigurări sociale de a colecta suficiente venituri pentru a asigura plata pensiilor în noile condiții.

Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, a ținut să precizeze că sindicatele au participat activ la toate etapele de promovare a reformei pensiilor, începând cu propuneri la conceptul de reformă, ulterior cu propuneri concrete la proiectul de lege, care au fost incluse în document. ”Am organizat o acțiune de protest în fața Parlamentului, fiind nemulțumiți de mai multe norme din acest document. Ulterior, am sesizat și Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității pe cinci subiecte, dintre care două au fost recunoscute ca discriminatorii. Pe parcurs, la insistența sindicatelor, au fost operate modificări la lege, fiind restabilit dreptul la pensie anticipată pentru persoanele care activează în condiții grele și nocive. Totodată, ne bucură faptul că a fost restabilit un drept, pentru care sindicatele au luptat mai mult de 10 ani – dreptul la recalcularea pensiei pentru persoanele care continuă să muncească după pensionare. Ne dorim, însă, ca recalcularea să se facă în termeni mai restrânși”, a reiterat el.

Ana Mihailov, coordonator de program, FES Moldova, a opinat că ”reforma pensiilor, indiscutabil, a adus îmbunătățiri. Totuși, sistemul rămâne a fi unul injust. Femeile sunt dezavantajate la pensie în raport cu bărbații, iar unele categorii de cetățeni, cum ar fi judecătorii, se bucură de condiții privilegiate față de restul populației. O problemă mare rămâne sustenabilitatea financiară a sistemului, acesta fiind în continuare subminat de economia informală, migrația în creștere, îmbătrânirea populației și salariile mici”.

În opinia Dianei Cebotaru, șefa Direcției Politici de Asigurări Sociale și Medicale, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cadrul normativ și legislativ necesită a fi adaptat în continuu, ținând cont de problemele, precum numărul mic de contribuabili, migrația masivă a forței de muncă, dar și de provocările din alte domenii, care influențează asupra sistemului de asigurări sociale, cum ar fi munca informală și plata salariilor în plic. ”Este un domeniu care trebuie examinat în complexitate, iar de recomandările și soluțiile oferite de autorii studiului urmează să ținem cont la elaborarea de acte normative și legislative, care să asigure durabilitatea și sustenabilitatea financiară a sistemului de pensii”, a conchis ea.

La rândul său, Viorica Dumbrăveanu, consilier al Președintelui Republicii Moldova în domeniul dezvoltării sociale, a menționat despre necesitatea consolidării puterii de cumpărare a persoanelor cu pensiile mici. ”Toate statele din Europa intervin cu măsuri mai intense pentru această categorie. Noi asigurăm indexarea, dar pentru toate pensiile – și cele de o mie de lei, și cele de peste 100 de mii de lei. Avem de lucrat și în acest sens”, a sugerat ea.

Pentru a remedia unele din carențele reformei, autorii studiului  susmenționat subliniază câteva recomandări de bază, cum ar fi: excluderea riscurilor nespecifice asigurărilor sociale ca prestație din BASS;  diminuarea dezavantajelor gender la determinarea pensiilor, prin stabilirea unor condiții mai avantajoase la calcularea pensiei pentru persoanele ce au avut perioade de îngrijire a copiilor; tranziția de la beneficii definite la contribuții definite; extinderea surselor de venituri la bugetul de asigurări sociale, precum și mai mult efort pentru educația financiară a asiguraților.

Departamentul mass-media și relații internaționale