Reprezentanții societății civile sunt alarmați de tendințele îngrijorătoare înregistrate pe piața forței de muncă

După un an economic relativ favorabil, anul 2020 aduce mai multe provocări macroeconomice, cu riscuri esențiale pentru sistemul finanțelor publice. Per ansamblu, creșterea economică în 2020 se va tempera comparativ cu rezultatul înregistrat în 2019. Astfel, după ce în 2019 economia a crescut cu circa 4,5-5%, în 2020 PIB-ul va avansa cu circa 3,5-4%. Aceste constatări au fost comunicate de către experții Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, la lansarea publicației bianuale “MEGA”, care a fost prezentată joi, 30 ianuarie, la Chișinău.

Experții susțin că anul 2019 a fost un an deosebit de complicat pentru bugetul național din perspectiva multiplelor presiuni la care a trebuit să facă față sistemul finanțelor publice. În anul 2020, cheltuielile publice vor crește mai rapid decât veniturile bugetare. Totodată, în 2020 devine și mai relevantă prioritatea implicării mai active a societății civile în formarea și monitorizarea proceselor bugetare. O sursă importantă de provocări în adresa creșterii economice ține de înrăutățirea situației demografice în paralel cu înăsprirea condițiilor pe piața muncii.

Prezent la lansarea publicației, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), a subliniat că deși în ultimii ani s-a atestat o creștere destul de bună a indicatorilor macroeconomici, pentru următoarea perioadă este prognozată o creștere moderată a acestor indicatori.

Sergiu Sainciuc s-a arătat îngrijorat de tendințele de pe piața muncii. Astfel, potrivit lui, în 2019, conform noii metodologii de calcul a indicatorilor pieței forței de muncă, numărul salariaților care muncesc în baza unui contract individual de muncă în trimestrul I constituia 770 mii de salariați, iar în semestrul II acest indicator era de 690 de mii de salariați.

“Având în sectorul social peste 700 de mii de pensionari, aceste date relevă că există o încărcătură foarte mare asupra fondului de salarizare. Trebuie să fie create oportunități suplimentare pentru oamenii care nu au un loc de muncă și pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 30 și 35 de ani, care acum reprezintă cea mai productivă categorie de populație. Sunt necesare politici la nivel de stat care ar motiva tinerii să muncească în țară”, a comunicat Sainciuc.

Reprezentantul CNSM a mai menționat că Legea privind sistemul unitar de salarizare prevede o creștere mai mare a salariului pentru cei care muncesc în sectorul public, dar în sectorul real creșterea salariilor este lentă. “Chiar dacă s-au făcut multe pentru a majora salariul minim și mediu pe țară, aceste cuantumuri sunt în continuare cele mai joase din țările europene. Tendința din țările Uniunii Europene este ca salariul minim să fie la nivel de cel puțin 50-60 la sută din salariul mediu pe economie. Pentru același lucru pledează și sindicatele din Republica Moldova, astfel încât salariul minim să fie unul unic, de cel puțin 3000 mii de lei”, a adăugat Sainciuc.

Potrivit Centrului Analitic Independent „Expert-Grup”, analiza pieței muncii denotă perpetuarea situației aparent paradoxale când sunt înregistrate în același timp rate scăzute de ocupare și șomaj. Aceasta se explică prin creșterea ponderii populației inactive, din cauza migrației externe (factorul principal), îmbătrânirii populației (creșterea ponderii persoanelor de peste 60 de ani) și creșterii inactivității la unele categorii din populație (femei).

Migrația externă a populației face să fie simțit deficitul nu doar a forței de muncă calificate, dar și celei necalificate, ceea ce prezintă o constrângere pentru extinderea afacerilor și atragerea investițiilor.

Foto: Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”

Departamentul mass-media și relații internaționale