Studiu: Zeci de mii de salariați moldoveni și-au pierdut locurile de muncă odată cu înaintarea în pandemie

Măsurile social-economice foarte modeste din perioada pandemiei și comunicarea deficitară a autorităților au expus salariații riscului concedierilor și pierderii veniturilor, lăsând în mare parte întreprinderile să facă față singure pierderilor financiare. Aceasta este una dintre concluziile studiului „Cine plătește factura pandemiei. Impactul social-economic al coronacrizei”, efectuat de către Fundația „Friedrich Ebert Stiftung” Moldova, în colaborare cu Syndex România și făcut public marți, 2 februarie, în cadrul unei prezentări publice.

Potrivit cercetării, în jur 100 de mii de angajați au avut de pierdut în perioada crizei, fie că și-au pierdut locurile de muncă, fie volumul de ore și salariile s-au micșorat. La aceștia se adăugă între 30 și 40 de mii de persoane ocupate pe cont propriu, care și-au sistat activitatea în perioada stării de urgență. Cei mai afectați au fost tinerii, femeile și persoanele cu venituri scăzute.

Marcel Spătari, directorul Syndex România, autorul studiului, accentuează că restricțiile impuse de autoritățile Republicii Moldova, necesare pentru lupta împotriva pandemiei, nu au fost însoțite de un pachet de măsuri economice suficiente pentru a proteja veniturile populației, ceea ce a redus încrederea în măsurile sanitare, conformarea față de restricții și, respectiv, eficiența acestora.

Relațiile de muncă au fost caracterizate în această perioadă prin diminuarea orelor de muncă, concediile pe cont propriu, șomajul tehnic, staționare și disponibilizări de personal, constată autorul. ”Legislația muncii a fost flexibilizată, făcând salariații și mai vulnerabili. Din șocul economic suferit de salariați și firme, Guvernul abia dacă a compensat 3% prin măsurile pe care le-a oferit, deși a avut resursele pentru a oferi stimulente comparabile cu cele implementate de alte state”, a menționat expertul.

Studiul relevă că impactul inegal al pandemiei și al restricțiilor asupra sectoarelor economice a accentuat o problemă structurală pe piața forței de muncă – inegalitățile salariale. În contextul în care salariul minim în sectorul real nu a fost mărit în 2020, iar negocierile colective au înghețat sau chiar au fost blocate de către Guvern, mecanismele care trebuie să susțină creșterile la baza piramidei salariale nu au funcționat. În consecință, salariile au crescut mai mult pentru salariații cu salarii mari și mai puțin pentru salariații cu salarii mici.

În cadrul evenimentului de prezentare a studiului, Oleg Budza, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), a ținut să precizeze că în perioada de la începutul pandemiei a fost înregistrată cea mai modestă creștere salarială din ultimii ani. „Eforturile sindicatelor în această perioadă au fost îndreptate spre asigurarea respectării drepturilor și intereselor lucrătorilor afectați ca urmare a suspendării activităților, șomajului tehnic, încetarea raporturilor de muncă și munca la distanță, precum și pe susținerea lucrătorilor antrenați în prima linie de combatere a pandemiei”, a spus el.

”Odată cu decretarea stării de urgență, CNSM a elaborat și distribuit prin intermediul mijloacelor de comunicare în masă o serie de recomandări privind reglementarea raporturilor de muncă. Astfel, în legătură cu suspendarea procesului educațional, sindicatele au elaborat recomandări concrete pentru motivarea salariaților din domeniul educației, astfel încât să le fie menținut nivelul salarial”, a subliniat Budza.

În același timp, la propunerea sindicatelor a fost inițiată și adoptată Legea privind acordarea îndemnizațiilor urmașilor personalului medical decedat ca urmare a desfășurării activității medicale în lupta cu Covid-19.

Deși au fost întreprinse unele măsuri de susținere a agenților economici afectați de pandemie, ca urmare a sistării activității în această perioadă, aceste măsuri nu au fost aplicate și salariaților. În acest context, sindicatele, de comun cu patronatele, au solicitat Guvernului asigurarea din bugetul de stat a plății pentru șomajul tehnic al lucrătorilor acestor întreprinderi. ”Din păcate, răspunsul dat de Ministerul Finanțelor la solicitarea noastră a fost unul evaziv, enumerând măsurile deja luate și precizând că acestea au fost adoptate, reieșind din posibilitățile bugetului de stat”, a menționat președintele CNSM.

În concluzie, liderul sindical a accentuat despre necesitatea implementării unor măsuri urgente, pentru a diminua impactul crizei pandemice asupra populației și salariaților. Printre acestea, el a enumerat sporirea măsurilor de protecție social-economică a salariaților, asigurarea echității în domeniul salarizării, susținerea sistemului de sănătate și a personalului implicat în lupta cu Covid-19, stimularea creării noilor locuri de muncă, inclusiv pentru cetățenii reveniți în țară din cauza pandemiei, menținerea dialogului social la toate nivelurile, neadmiterea diminuării drepturilor și garanțiilor prevăzute pentru salariați și modificării Codului muncii în detrimentul salariaţilor.

Studiul poate fi accesat și descărcat aici:

Departamentul mass-media și relații internaționale