Studiu PNUD Moldova: Pandemia COVID-19 a confirmat vulnerabilitatea locurilor de muncă informale

Potrivit studiului „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”, realizat de Expert-Grup la cererea PNUD Moldova, de la începutul pandemiei COVID-19, economia informală a devenit o problemă și mai gravă din cauza constrângerilor financiare în creștere și a vulnerabilității sporite a firmelor și persoanelor care practică activități informale. Ponderea locurilor de muncă informale în totalul locurilor de muncă a scăzut de la 23.1% în 2019 la 22.4% în 2020.

Cercetarea analizează activitatea economică și ocuparea informală a firmelor și persoanelor fizice în Republica Moldova, dinamica din ultimii ani, în special în contextul pandemiei COVID-19, dar și percepția populației și firmelor privind acest fenomen.

Potrivit lui Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), care alături de alți invitați a participat zilele trecute la lansarea studiului, nivelul scăzut de educație financiară și conștientizare slabă a importanței impozitelor în rândul populației sunt, la fel, factori importanți care alimentează evaziunea fiscală. Un al aspect la care autoritățile trebuie să atragă atenția este motivarea muncii.

„Evident, angajații au o capacitate redusă de a negocia cu angajatorul. Sunt puși în situații inechitabile și inegale. Noi trebuie să instruim tinerii de la instituțiile de învățământ, ca ei să cunoască legislația muncii, drepturile lor, să cunoască că trebuie să aibă un contract individual de muncă la angajare și să nu accepte salarii în plic, pentru că asta îi va afecta ulterior”, a menționat vicepreședintele CNSM.

Vicepreședintele CNSM s-a referit aici la solicitările anterioare ale sindicaliștilor, cele de a stabili un salariu minim egal pentru toți, nu trei sau patru nivele, dar și la cuantumul minim garantat în sectorul real al economiei, solicitări care deocamdată au rămas doar pe hârtie.

„Angajatului trebuie să-i fie clar, că acel care contribuie în sistem, muncește legal, va avea și un sistem de protecție bun, o pensie, o indemnizație, iar cei care muncesc ilegal nu vor putea beneficia de suport din partea statului. Un alt aspect este că s-a ascultat prea mult mediul de afaceri și autoritățile, Ministerul Muncii și Protecției Sociale au anulat din legislația muncii toate garanțiile care erau pentru liderii sindicali de la unități, care urmau să negocieze și să stabilească în contractele colective de muncă garanțiile suplimentare, norme suplimentare la cele prevăzute de legislație. Neavând acest drept, cum acest lider sindical să ceară de la angajator aceste garanții? În opinia noastră, aici se încalcă și standardele internaționale a muncii.”, a remarcat Sergiu Sainciuc în luarea sa de cuvânt pe marginea studiului dat.

Sainciuc și-a exprimat speranța că actualul Guvern va întreprinde mai multe măsuri și acțiuni concrete, împreună cu partenerii sociali pentru a face față acestui fenomen cum este munca informală și achitarea salariilor în plic.

Conform studiului „Fenomenul economiei și ocupării informale în contextul pandemiei COVID-19”,, circa o treime din companii practică salarii „în plic”, iar în medie circa 30% din salarii rămân nedeclarate.  În perioada 2015 – 2020 pierderile fiscale generate de economia neobservată au crescut de la 8,9 miliarde lei până la 15 miliarde lei anual, sau de la 6,1% din PIB la 7,3% din Produsul Intern Brut.

Departamentul mass-media și relații internaționale