Sindicaliștii pledează pentru un salariu minim care să asigure un nivel decent de viață

Conceptul de salariu minim a fost depreciat în Republica Moldova de cadrul normativ complex, rezultat din deficiențele structurale ale economiei și ale statului. Această concluzie se regăsește în studiul „Salariul minim în Republica Moldova: e timpul pentru o atitudine mai hotărâtă”, prezentat recent în cadrul unei dezbateri publice organizată de Fundația Friedrich Ebert Stiftung Moldova, la care au participat și reprezentanți ai Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

Autorii studiului demontează miturile existente referitoare la salariul minim, răspândite și în Republica Moldova, și scoate în evidență beneficiile unei creșteri sustenabile a salariului minim și anume: protecția celor mai vulnerabili salariați, stimularea creșterii salariilor pe verticală, creșterea puterii de cumpărare a populației, combaterea evaziunii fiscale.

Conform datelor prezentate, majoritatea calculelor sugerează că salariul minim ar trebui să fie mai mare de 4000 lei. În sumă de 4742 lei ar trebuie să fie în baza minimului de existență pentru un adult dintr-o familie cu doi copii; de 4350 lei în baza valorizării echitabile în raport cu pensia minimă; de 4522 lei în raport cu recomandările UE calculat ca 50%  din salariul minim și de 4060 lei în raport cu recomandările UE calculat ca 60% din salariul median.

„Mă bucură faptul că avem o înțelegere deplină asupra viziunii viitoare a salariului minim și necesitatea de a avea un singur cuantum, care să asigure o motivarea normală a muncii în Republica Moldova. Carul se mișcă din loc și trebuie să avem rezultate pentru viitor. Paralel, avem și Carta Europeană Socială Revizuită, pe care Republica Moldova a ratificat-o, unde este prevăzut că salariul minim ar trebui să fie undeva 50-60 la sută din salariul mediu pe economie.”, a menționat Sergiu Sainciuc, vicepreședintele CNSM.

În luarea sa de cuvânt, Victor Talmaci, președintele Federației Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor de Construcții „SINDICONS”, s-a referit la negocierile pe care le-au avut până acum cu autoritățile privind majorarea salariului minim de la 3100 de lei, la 3815 lei.

La rândul său, Margareta Strestian, președinta Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Chimică și Resurse Energetice din Republica Moldova, a vorbit despre problema lipsei de cadre în sistem. „Această fluctuație se datorează faptul că salariul minim nu mai acoperă necesitatea acelor familii și specialiști, muncitorii, care pe parcursul anilor au fost pregătiți, s-a investit în ei, emigrează, pleacă în alte companii unde nu este exclus că se aranjează și primesc acel salariu gri despre care s-a vorbit.”, a menționat Margareta Strestian.

În contextul discuțiilor, Boris Babici, președintele Federației Sindicatelor Lucrătorilor din Industria Constructoare de Automobile și Mașini Agricole a remarcat importanța dialogului social pentru a soluționa aceste probleme. „A apărut speranța că vom relansa dialogul social și asta ne dă încredere că pe viitor acest dialog social va lucra în folosul celor pe care noi îi reprezentăm. Patronatele și Sindicatele sunt cointeresate ca acest dialog să fie funcțional”, consideră Babici.

Potrivit studiului, „Salariul minim” propriu zis a fost ultima dată reglementat în 2014, prin Hotărârea Guvernului nr. 500, care a stabilit „salariul minim pe ţară în cuantum de 1000 lei lunar pentru un program complet de lucru de 169 de ore (în medie pe lună), ceea ce reprezintă 5,92 lei pe oră”.  Autori studiului relevă că stagnarea dialogului social și blocajele din dialogul tripartit dintre Sindicate, Patronate și Guvern contribuie la menținerea situației de fapt. O decizie mai fermă privind politica salariului minim poate fi luată în cadrul Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective.

Departamentul mass-media și relații internaționale