Circa 30 la sută din absolvenţi nu activează conform calificărilor obţinute

Provocările pieței muncii din țară, relevanța politicilor publice de ocupare, perspectivele ocupării tinerilor și abilitarea lor pentru o mai bună integrare pe piața muncii, importanța calificărilor și a competențelor, dar și influența fenomenului migrației asupra pieței forței de muncă, au fost discutate joi, 15 decembrie, la Chișinău, în cadrul unei conferințe naționale, organizată de către Organizația Internațională a Muncii (OIM) și  Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). La eveniment au participat reprezentanți ai autorităților publice centrale, societății civile, sindicatelor și patronatelor, parteneri de dezvoltare, experți locali și străini.

Provocările pentru Moldova în viziunea partenerilor de dezvoltare

Ala Lipciu, coordonator național OIM, a menționat că piața muncii din Republica Moldova a reacționat la tulburările economice din ultimii ani cu o rată de ocupare și participare joasă și în continuă descreștere, cu un grad înalt de ocupare informală, productivitate joasă și salarii mici, condiții de muncă precare, inactivitate, migrație de muncă, studii și calificări neadecvate pieței și cu parteneriate la nivel local puțin funcționale sau inexistente.

”Anul 2016 a fost unul remarcabil prin foarte multe inițiative locale, regionale și globale, cu efecte așteptate asupra perspectivelor de creștere economică incluzivă, de ocupare și muncă decentă, politicilor ocupaționale oferindu-li-se spațiu și atenție plenară. Republica Moldova s-a angajat în promovarea Agendei globale de dezvoltare durabilă 2030, iar la începutul anului a fost semnat un nou program de țară privind munca decentă, în realizarea acestor obiective țara fiind asistată de OIM”, a spus Lipciu.

Stefan Liller, reprezentant rezident adjunct al PNUD, a opinat că oferirea oportunităților de angajare este cheia pentru o creștere economică durabilă, țara noastră având o necesitate stringentă de a implementa politici care ar spori angajarea și ar elimina discriminarea sub orice formă a ei.

Mauricio Dierckxsens, specialist ocupare, DWT/CO ILO Budapesta, a enumerat unele provocări pentru Moldova, cum ar fi: continuarea eforturilor de diversificare a economiei, accelerarea creșterii pe piața muncii, reducerea exodului de creieri, combaterea muncii informale, îmbunătățirea calității învățământului superior, diminuarea ratei persoanelor care nu muncesc, sporirea productivității muncii. ”Politicile ocupaționale tradiționale ne demonstrează că nu trebuie să ne axăm doar pe ocupare, ci și pe educația profesională”, a spus el.

Nijole Mackeviciene, consilier UE pe politici de ocupare, consideră că Republica Molodova are nevoie de o strategie de ocupare pe termen lung, iar responsabilitatea implementării acesteia trebuie să fie asumată de către toți actorii sociali.

”Guvernul și instituțiile subordonate acestuia, sindicatele, patronatele și organizațiile nonguvernamentale – toți sunt actori principali în acest proces și fiecare are de jucat rolul său. Însă, un rol deosebit îl au serviciile de ocupare, reprezentate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă și subdiviziunile sale teritoriale. Anume ele trebuie să-i implice pe toți în implementarea politicilor ocupaționale active, să acționeze în calitate de intermediar cheie între cererea și oferta de pe piața muncii, să sugereze care profesii sunt cerute la moment în țară, dar și să consilieze persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă. Pentru aceasta, este nevoie de o colaborare strânsă”, a subliniat Mackeviciene.

Neconcordanța pregătirii profesionale cu cererea angajatorului

Circa 30 % din absolvenţi nu activează conform calificărilor obţinute în şcoli profesionale, colegii şi universități, fapt care denotă irelevanţa studiilor şi incapacitatea de angajare.

Mai mult decât atât, un studiu privind ”Tranziția tinerelor și tinerilor spre piața muncii în Republica Moldova”, elaborat de către Biroul Internațional al Muncii, arată că o treime din tinerii care lucrează în țară au o calificare superioară muncii pe care o desfășoară. Aceasta denotă că angajatorii moldoveni tind să prefere absolvenți de studii superioare chiar și pentru posturi care nu necesită calificările respective, din cauza abundenței de forță de muncă cu acest nivel de studii, potențialul lor productiv nefiind pe deplin folosit.

Potrivit lui Oleg Budza, președintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), în țară lipsește un mecanism de orientare profesională a tinerilor, aceștia alegând specialităţi şi profesii care abundă piaţa muncii.

”La inițiativa sindicatelor, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a Familiei a definitivat un proiect de lege cu privire la comitetele sectoriale pentru formare profesională, care sunt o verigă importantă  între piața muncii și instituțiile de învățământ. Acestea au ca menire principală elaborarea și adoptarea standardelor ocupaționale, care trebuie să servească drept fundament pentru elaborarea curriculelor de instruire”, a spus liderul CNSM.

Totodată, Budza a opinat că implementarea unor noi metode de instruire, precum cea duală, va facilita soluționarea problemelor existente.

Ana Gherganova, șefa secției politici ocupaționale, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, a subliniat că la formarea comitetelor sectoriale inițiativa trebuie să vină în primul rând din partea partenerilor sociali, mai cu seamă a patronatelor. ”Agenții economici trebuie să fie interesați de a participa direct în aceste comitete, pentru a schimba politica de formare  profesională a cadrelor, cu pregătire la locul de muncă” .

La rândul său, Radu Drumea, șef direcție juridică și servicii, Confederația Națională a Patronatului (CNPM), a precizat că parteneriatele între mediul de afaceri și sistemul de învățământ ar fi o soluție pentru armonizarea cererii și ofertei pe piața forței de muncă. ”Acestea abia încep să apară, dar ele sunt pentru business-ul mare, care are investiții și este foarte eficient. Pentru afacerile mici, mai ales din mediul rural, este foarte dificil să le inițiem. Orice patron care dorește să-și dezvolte afacerea investește în creșterea abilităților specialiștilor săi, însă cei cu posibilități financiare reduse se mulțumesc cu specialiști care întrunesc cât de cât cerințele minime de calificare”, a conchis Drumea.

În urma dezbaterilor, participanții la conferință au constata că măsurile primordiale necesare pentru asigurarea ocupării tinerilor țin de îmbunătățirea politicilor publice privind ocuparea forței de muncă, corelarea cererii și ofertei de muncă și modernizarea serviciilor Agenției Naționale de Ocupare a Forței de Muncă, îndeosebi pentru ocuparea tinerilor.

Departamentul mass-media și relații internaționale