Comitetul Confederal al CNSM se solidarizează cu acțiunile sindicaliștilor din ramura educației

Membrii Comitetului Confederal al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) se declară solidari cu acțiunile de protest ale Federației Sindicale a Educației și Științei din Republica Moldova (FSEȘ), care urmează să fie declanșate în perioada 17-20 ianuarie 2017. O declarație în acest sens a fost aprobată marți, 10 ianuarie, în cadrul unei ședințe extraordinare.

Amintim, că hotărîrea privind desfășurarea acțiunilor de protest a fost aprobată de către Biroul Executiv al FSEȘ la 27 decembrie 2016, însă, decizia finală va fi luată joi, 12 ianuarie, în cadrul ședinței Consiliului General al Federației, la care a fost invitat și premierul Pavel Filip.

Principalele revendicări ale sindicaliștilor din educație țin de majorarea salariului de funcție al personalului didactic și științifico-didactic cu 50%, începând cu 1 ianuarie 2017, majorarea indemnizației unice acordate tinerilor specialiști din ramură la plasarea în câmpul muncii, recalcularea anuală a cuantumului pensiilor pentru pensionarii încadrați în câmpul muncii și majorarea cuantumului burselor de studii cu 20%, începând cu 1 ianuarie curent.

DECLARAȚIA Comitetului Confederal al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova privind solidarizarea cu acțiunile de protest ale Federației Sindicale a Educației și Științei din Republica Moldova

Membrii Comitetului Confederal al CNSM se declară solidari și susțin acțiunile de pichetare, care urmează să fie declanșate în perioada 17-20 ianuarie 2017, la decizia Biroului Executiv al Consiliului General al Federației Sindicale a Educației și Științei din Republica Moldova.

Este revoltător faptul că autoritatea legislativă și cea executivă nu țin cont de nenumăratele adresări și apeluri ale sindicatelor de a asigura un nivel decent de viață oamenilor muncii prin măsuri concrete de majorare a salariilor, care, pentru majoritatea salariaților și familiilor lor, sînt unicele surse de venit.

Constatăm că pe parcursul ultimilor ani autoritățile nu își respectă obligațiile stabilite de cadrul legal de a reexamina salariul minim pe țară, cel puțin o dată pe an, ținîndu-se cont de modificarea indicelui prețurilor de consum și de evoluția salariului mediu pe economia națională, de volumul produsului intern brut, de productivitatea muncii, precum și de mărimea valorică a minimului de existență.

Or, salariul minim pe țară nu a fost modificat din 01.10.2014, fiind stabilit la acea dată în mărime de 1000 de lei.

În același timp, din anul 2014 pînă în prezent evoluția socială și economică a avut repercusiuni negative asupra nivelului de trai și a puterii de cumpărare a veniturilor salariaților: a crescut indicele prețurilor de consum cu circa 119,0%, a sporit minimul de existență cu 8,8%, salariul minim pe țară acoperind doar 55,0% din acesta.

În acest sens, reiterăm că este o necesitate necondiționată majorarea salariului minim pe țară, fapt ce ar conduce la sporirea motivației muncii a peste 113,6 de mii de angajați din sectorul bugetar, salarizați în baza Rețelei tarifare unice. Majoritatea dintre acești salariați, pe parcursul a 3 ani de zile, nu au beneficiat de majorări salariale, iar salariile de funcție ale acestora constituie de la 1000 de lei pînă la 1500 de lei.

Referindu-ne la situaţia din învăţămînt putem constata că conform datelor oficiale statistice pentru septembrie 2016, peste 12,7 de mii de salariați din ramura respectivă au primit un salariu de la 1000 de lei pînă la 1500 de lei, iar peste 11 mii – de la 1500 de lei pînă la 2000 de lei.

Cu toate că pe parcursul anului 2016 au fost întreprinse unele acțiuni ce au avut ca scop creșterea salariilor în sectorul bugetar (stabilirea sporului la salariu pentru vechime în muncă personalului auxiliar, indexarea salariilor cadrelor didactice cu 8,6% din 1 septembrie 2016 ș.a.), acestea rămîn a fi mult inferioare salariului mediu pe economie. În luna octombrie 2016, salariul din învățămînt a constituit doar 77,8 la sută din salariul mediu pe economie, iar salariul mediu al lucrătorilor din cultură, doar 60,8 la sută. Într-o situație similară se află și salariaţii din alte domenii de activitate finanțate din bugetul de stat, precum: funcționarii publici, cadrele medicale, lucrătorii din asistenţa socială, militarii ș.a.

Comparînd salariul minim în Republica Moldova cu cel din țările din regiune, constatăm că este cel mai mic – de doar circa 46 de euro. În același timp, în România salariul minim brut este de circa 277 de euro, urmînd să fie majorat din februarie 2017 pînă la peste 315 euro, în Rusia – circa 117 euro, în Ucraina – 58 de euro și urmează a fi dublat de la începutul anului 2017.

Menționăm că recomandările Uniunii Europene adresate tuturor țărilor care se confruntă cu creșterea șomajului și a sărăciei, este cea de sporire a nivelului salariului minim pînă la nivelul de 60% din salariul mediu pe economie.

În context, cerem cu insistență Parlamentului și Guvernului Republicii Moldova să majoreze salariul minim pe țară pînă la nivelul minimului de existență și o ulterioară stabilire a acestuia în raport de 50 la sută din salariul mediu pe economie, precum și majorarea salariilor de funcție a cadrelor didactice cu 50 la sută. Concomitent, solicităm elaborarea unei noi legi a salarizării unitare pentru angajații din sectorul bugetar.

În numele Comitetului Confederal al CNSM, 

Președinte                                                                                                 Oleg BUDZA