Controlul de stat în domeniul securității și sănătății în muncă revine Inspectoratului de Stat al Muncii

Datorită poziției ferme a  Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), la ședința Parlamentului Republicii Moldova din 19 noiembrie 2020, a fost votat în ambele lecturi proiectul de Lege pentru modificarea unor acte normative (Legea nr. 140/2001 privind Inspectoratul de Stat al Muncii; Legea securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 186/2008; Legea nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător; Codul muncii; Codul contravenţional etc.).

Scopul proiectului constă în restabilirea Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) atribuţiilor de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă și în domeniul raporturilor de muncă, asigurînd integritatea funcțională a acestuia în conformitate cu Convenția OIM nr. 81/1947 privind inspecția muncii în industrie și comerț și Convenția nr.129  privind inspecția muncii în agricultură, ratificate de Republica Moldova.

Totodată, modificările vizează asigurarea funcționalității sistemului de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă și deblocarea situației conflictului de competență între cele 10 autorități competente în domeniul siguranței ocupaționale la efectuarea controlului de stat și cercetării accidentelor de muncă.

Proiectul conține un șir de modificări și la alte legi în vigoare. Astfel, Codul muncii va fi completat cu norma care va oferi ISM competența de control pe domeniul securității și sănătății în muncă. Modificările la Codul contravențional atribuie ISM competența de a constata contravenții în domeniul securității și sănătății în muncă. Totodată, ISM nu va fi exclus din incidența Legii nr. 131/2012 privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător.

Ținem să menționăm poziția constructivă a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova în conlucrarea pentru revenirea atribuţiilor de control în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la Inspectoratul de Stat al Muncii, în conformitate cu actele internaționale la care Republica Moldova este parte.

CNSM permanent şi-a manifestat dezacordul categoric faţă de diminuarea prevederilor legale care vizează supravegherea şi controlul de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative care conţin norme ale dreptului muncii şi a pledat mereu pentru scoaterea ISM de sub incidenţa Legii nr. 131/2012 şi păstrarea în format integrat al sistemului de inspecție exercitat de acesta (cu atribuţii de control în domeniul raporturilor de muncă şi a securităţii şi sănătăţii în muncă).

Limitarea competențelor de control ale ISM privind securitatea și sănătatea în muncă și delegarea acestor împuterniciri către 10 autorități, potrivit experților OIM, constituie un model unic atît în Europa, cît și în toată lumea.

CNSM apreciază că s-a ținut cont, chiar dacă este parțial, de expunerea Comitetului de Experţi privind Aplicarea Convenţiilor şi Recomandărilor OIM (CEACR) – (din cadrul Biroului Internaţional al Muncii), care a constatat în sistemul actual de inspecție un șir de neconformități ale actelor normative naționale.

Suplimentar, în rapoartele sale, Biroului Internaţional al Muncii s-a expus asupra sistemului de inspecţie a muncii din Republica Moldova, și anume: „restricțiile privind efectuarea controalelor inopinate, cuprinse în art.18 și 19 din Legea privind controlul de stat asupra activității de întreprinzător nr. 131 din  08.06.2012 sînt incompatibile cu cerințele stipulate la art. 12, alin. (1), lit. (a) și (b) din Convenția OIM nr. 81/1947 și cu prevederile art. 16, alin. (1), lit. (a) și (b) din Convenția nr.129 OIM”.

CNSM, în repetate rânduri, pe parcursul anilor 2013-2020, s-a adresat cu demersuri către Guvernul și Parlamentul Republicii Moldova în vederea eliminării contradicțiilor dintre legislația națională și prevederile Convențiilor OIM și restabilirea atribuțiilor și competențelor ISM, conform cadrului legal existent, pînă la adoptarea Legii nr. 131/2012.

Noțiunea de reformă presupune un proces de schimbare (în bine) care să răspundă provocărilor și exigențelor din domeniul securității și sănătății în muncă. S-a constat, însă, o situație de regresiune și agravare în domeniul securității și sănătății în muncă, unde drepturile constituționale (art. 43, alin. 2) ale angajaților la condiții echitabile și satisfăcătoare de muncă, la apărarea vieții, sănătății, integrității fizice și psihice a lucrătorilor au fost compromise, și anume: creșterea numărului accidentelor de muncă în anul 2019, ceea ce denotă o situație îngrijorătoare caracterizată prin încălcări sistematice a cerințelor securității și sănătății în muncă.

Cerințele de securitate și sănătate în muncă au un caracter preventiv, menirea lor fiind preîntîmpinarea producerii accidentelor de muncă. Intervenția (planificată și inopinată) inspectorilor de muncă în prevenirea riscurilor profesionale în cadrul entităților supuse controlului de stat generează o anumită disciplinare în domeniul organizării și desfășurării activităților de protecție a lucrătorilor.

Elena Carchilan

Șeful Inspectoratului Muncii al Sindicatelor