Reformarea sistemului de pensii – o necesitate stringentă pentru societatea moldovenească

Marți, 15 noiembrie, parteneri sociali, experți naționali și internaționali, s-au întrunit la Chișinău în cadrul mesei rotunde cu genericul “Pentru un sistem de pensii echitabil, sustenabil și transparent în Republica Moldova”, pentru a discuta despre reforma care urmează să aibă loc în acest domeniu. Evenimentul a fost organizat de Fundația Friedrich Ebert Stiftung.

După ce în luna august 2016, Guvernul a aprobat conceptul de reformă a sistemului de pensii, anunțând că acesta va fi pus în aplicare începând cu 1 ianuarie 2017, faptul dat a trezit numeroase discuții despre eficientizarea sistemului de pensii, mecanismele de finanțare, formula de calcul, vârsta de pensionare, aspecte ce se referă la evoluția demografică, oportunitatea reformării sistemului de pensii.

Scopul mesei rotunde a fost de a oferi o platformă de discuții în vederea asigurării unui proces inclusiv și transparent în reformare a sistemului de pensii,  determinarea priorităților de reformare a sistemului dat și prezentarea poziției experților internaționali, a Guvernului Republicii Moldova, a sindicatelor și a organizațiilor non-guvernamentale.

Ana Mihailov, coordonator de program al Fundației Friedrich Ebert Stiftung în Republica Moldova, a menționat că actualul sistem de pensii este unul netransparent, nesustenabil și inechitabil, populația critică modul de calculare al pensiilor, iar pentru a depăși situația sunt necesare mai multe intervenții din partea Guvernului.

Martin Hutsebaut, expert în sistemul de pensii din cadrul Confederației Internaționale a Sindicatelor (ITUC), a efectuat o analiză amplă a sistemului de pensii din Republica Moldova, a prezentat diverse modele și abordări în domeniul discutat, aplicate în mai multe țări din Uniunea Europeană, și și-a expus viziunea sa despre reformarea sistemului de pensii din țara noastră.

“Deși speranța de viață la naștere în anul 2015 în Republica Moldova a fost foarte joasă, fiind de circa 67,9 de ani pentru bărbați și 76,2 pentru femei, creșterea graduală a vârstei de pensionare este un element cheie în reformarea sistemului de pensii, astfel încât către anul 2028 vârsta de pensionare să fie egală la femei și bărbați și să ajungă la 63 de ani”, este de părere expertul ITUC.

Potrivit lui Hutsebaut, Moldova trebuie să dezvolte și un sistem complementar de pensii, să implementeze un sistem mai flexibil de pensionare, pentru ca persoanele care doresc să muncească după ce ating vârsta de pensionare să poată să-și continue activitatea, dacă consideră că pot face față cerințelor angajatorilor.

Nelea Russu, șef al direcției politici de asigurări sociale, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și a Familiei, a menționat că obiectivul general al reformei de pensionare constă în asigurarea unui sistem de pensii echitabil și sustenabil, care să garanteze un trai decent beneficiarilor de pensii.

Reprezentantul Guvernului a informat că în luna mai 2016 a fost creat un Grup de lucru în vederea elaborării Conceptului de reformare a sistemului de pensii, care a inclus parteneri sociali, reprezentanții ministerelor și experți în domeniu.

“Principalele provocări cărora trebuie să le facem față se referă la situația demografică complicată, instabilitatea financiară, inechitatea în stabilirea pensiilor și în redistribuirea mijloacelor financiare, nivelul redus al ratei de înlocuire și, nu în ultimul rând, nivelul mic al pensiilor pe care le primesc o bună parte a populației”, a accentuat Nelea Russu.

În cadrul discuțiilor, Nelea Russu a mai menționat că este necesar de creat un sistem electronic accesibil pentru oricine dorește să știe care va fi pensia ce urmează să o primească atunci când va atinge vârsta de pensionare.

La rândul său, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, a menționat că propunerile sindicatelor, în mare parte, au fost luate în considerare la elaborarea conceptului de reformare a sistemului de pensii și a venit cu o serie de recomandări menite să contribuie la crearea unui sistem eficient, sustenabil și transparent.

Acestea se referă la instituirea pensiei de bază pentru toți beneficiarii de pensii pentru limita de vârstă și a pensiilor de dizabilitate.

“Este necesar să fie stabilit dreptul la pensie anticipată și la recalcularea pensiei pentru pensionarii care continua să muncească, și dreptul la extinderea listei perioadelor necontributive, ce urmează a fi incluse în stagiul de cotizare”, a adăugat Sergiu Sainciuc.

Totodată, Sergiu Sainciuc a informat despre neacceptarea de către membrii Comitetului Confederal al CNSM a intenției de a majora vârsta de pensionare pentru bărbați și femei.

Vicepreședintele CNSM a mai menționat necesitatea indexării pensiilor, combaterii economiei informale și de achitare a salariilor “în plic”, simplificarea formulei de calcul a pensiilor, astfel încât să fie pe înțelesul tuturor.

Potrivit lui Adrian Lupușor, director executiv Expert-Grup, sistemul public de pensii nu este durabil din punct de vedere financiar și social, și este supus unor imixtiuni politice arbitrare, care pun sistemul în condiții deficitare, iar reforma sistemului de pensii trebuie efectuată în paralel cu reforma sistemului fiscal.

“Conform datelor unui sondaj făcut de Expert-Grup, circa 71% din populație nu consideră că sistemul de pensii este unul echitabil. Marea majoritate a populației, 93,7%, consideră că nivelul pensiilor nu este suficient pentru a supraviețui și doar 51% din populație consideră că plata contribuțiilor de asigurări sociale de stat este necesară”, a comunicat Adrian Lupușor.

În altă ordine de idei, Viorica Antonov, expert economic din cadrul IDIS „Viitorul”, a propus ca proiectul de reformare a sistemului de pensii să nu fie promovat acum, ci reexaminat, deoarece nu au fost efectuate suficiente analize.

“Toate aceste propuneri ce țin de reformarea sistemului de pensii nu au o acoperire financiară clară, nu corespund situației social-economice, demografice și migraționiste și vor trezi nemulțumiri din partea populației dacă vor fi adoptate în grabă”, a opinat Viorica Antonov.

“Despre reformarea acestui sistem complex și foarte sensibil pentru întreaga populație se discută de multă vreme, iar implementarea unor reforme, care au tot fost amânate din diferite motive, sunt necesare de mai mult timp. Propunerile care au fost discutate în cadrul mesei rotunde vor fi analizate cu atenție și în timpul apropiat va fi făcut public proiectul de lege ce se referă la reformarea sistemului de pensii”, a adăugat Mircea Buga, consilier al premierului Pavel Filip.

Participanții la masa rotundă au accentuat atenția asupra necesității asigurării unei mai bune informări a populației despre reforma sistemului de pensii, astfel încât oamenii să cunoască ce beneficii le va aduce.

Conform datelor Casei Naționale de Asigurări Sociale a Republicii Moldova, la data de 1 noiembrie 2016, erau înregistrați 688579 pensionari, dintre care 156232 își continuă activitatea în câmpul muncii. Din numărul total al pensionarilor, 457418 sunt femei și 230661 bărbați, iar din numărul total de 528977 beneficiari  de pensii pentru limita de vârstă, 372502 sunt femei (70,4%) și 156475 bărbați (29,6%).

Participanții au convenit la final asupra acumulării și sistematizării propunerilor privind reformarearea sistemului de pensii și înaintarea acestora spre examinare instituțiilor responsabile de implementare.

Departamentul mass-media și relații internaționale