Exemplele de bune practici ale instruirii duale în țările din regiunea Dunării, discutate în cadrul unui atelier de lucru la Chișinău

Învățământul dual și alte forme moderne de instruire la locul de muncă în țările din regiunea Dunării au fost puse în discuție în cadrul unui atelier de lucru, care a avut loc la Chișinău, în zilele de 22-23 iunie curent. Activitatea a fost organizată de Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei și Ministerul Educației, cu suportul Agenției de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ).

La atelier au participat angajatori, reprezentanți ai instituțiilor de învățământ și responsabilii de elaborarea politicilor în domeniul formării profesionale din Republica Moldova și țările din regiunea Dunării. Participanții au avut oportunitatea de a identifica provocările comune țărilor din regiunea Dunării și stabilirea priorităților de colaborare pentru viitor.

Învățământul dual este o formă de organizare a învățământului profesional, care se desfășoară concomitent în școală și la întreprindere (30% în instituțiile de învățământ, 70% la unitățile economice), la cererea angajatorului, în baza parteneriatelor între agenții economici cu școlile profesionale.

Lilia Cernei, vice-ministru al educației, a menționat că dezvoltarea învățământului dual pentru Republica Moldova reprezintă o necesitate, dar și o provocare. Aceasta este o prioritate care se regăsește în principalele documente de politici, precum  Codul Educației, Strategia de dezvoltare a educației 2020, dar  și în Acordul de asociere RM-UE, unde unul dintre obiective este modernizarea învățământului profesional tehnic în conformitate cu prevederile de la Copenhaga.

”Și alte documente de politici, precum Strategia de dezvoltare a învățământului profesional tehnic pentru anii 2013-2020, dar și Strategia Națională de atragere a investițiilor și promovarea  exporturilor 2016-2020 conțin, în calitate de orientare strategică, dezvoltarea și pilotarea modelelor învățământului dual.  Astfel, avem un cadru de reglementare extins, urmând deja să creăm  mecanisme viabile de implementare a acestui sistem”, a subliniat vice-ministrul educației.

La nivel regional, încă în 2010, Guvernul Republicii Moldova a aprobat participarea și aportul la Strategia UE pentru regiunea Dunării, care este una din cele 4 strategii macro regionale ale UE. Aceasta reprezintă o platformă de cooperare și comunicare între actorii relevanți ai pieței muncii și educației, dar și ai instituțiilor financiare relevante, care are drept scop abordarea provocărilor comune, schimbul de bune practici și transferul de know-how și implementarea soluțiilor comune.

Potrivit Anastasiei Oceretnîi, vice-ministru al muncii, protecției sociale și familiei,  o analiza efectuată în contextul elaborării noii strategii de ocuparea forței de muncă pentru 2017-2021 atestă faptul că, deși o bună parte din resursele financiare se alocă pentru educație, Republica Moldova înregistrează rezultate modeste la acest capitol. ”Una din cauze este interacțiunea insuficientă dintre sistemul de formare profesională și piața forței de muncă din țară, agenții economici confruntându-se de un deficit de forță de muncă și calificarea joasă a acesteia. În acest context, este necesară în continuare, consolidarea și extinderea colaborării instituțiilor de învățământ profesional cu angajatorii și asociațiile profesionale”, a opinat ea.

Ronny Bechmann, manager program dezvoltarea economică sustenabilă din cadrul GIZ, consideră că soluția pentru a obține o forță de muncă bună nu este de a copia sisteme din alte țări, dar de a prelua și adapta la sistemul propriu cele mai reușite elemente ale acestora. ”Cooperarea cu partenerii din regiunea Dunării nu poate să conducă decât la o istorie de succes pentru ministerele educației și muncii”, a punctat el, dând asigurări că GIZ va continua să susțină instituțiile implicate din țara noastră, pentru a spori ritmul reformei.

În prezent, Ministerul Educației al Republicii Moldova implementează un proiect cu GIZ, care contribuie la consolidarea implicării agenților economici din diverse sectoare prioritare în procesul de conturare a învățământului profesional tehnic, inițial orientat spre cerere, prin adoptarea elementelor duale, în strânsă cooperare cu furnizorii de educație din sistemul public.

Raimund Sobetzko, expert GIZ, care acordă consiliere Ministerului Educației, a prezentat în cadrul seminarului experiența Germaniei în domeniu, subliniind că instruirea duală aduce o serie de avantaje pentru toate părțile implicate.

Astfel, statul suportă costuri mai reduse la formarea profesională (acestea sunt împărțite cu angajatorul), rata șomajului se diminuează, iar calificările profesionale corespund cerințelor pieții muncii. Agenții economici, la rândul lor, beneficiază de stagiari care corespund necesităților companiei și care deja produc, obțin specialități care nu sunt disponibile pe piața muncii, cresc motivația și loialitatea față de companie, sporesc performanța productivă și competitivitatea. Avantajele pentru tineri sunt perspectivele bune pe piața muncii, integrarea în raporturile de muncă, certificarea recunoscută la nivel național, oportunitățile de angajare și de avansare în carieră.

Nadejda Lavric, vicepreședinte al Federației Sindicale a Educației și Științei din Republica Moldova, a participat recent la o instruire în Germania, cu scopul de a face cunoștință cu sistemul învățământului dual de acolo. ”Ei au o experiență foarte mare la acest capitol, deoarece sunt primii care au implementat sistemul respectiv,  iar noi suntem cei care vrem să le preluăm practicile. Pentru țara noastră este foarte greu, deoarece nu avem întreprinderi atât de mari și școli profesionale dotate cu tehnica performantă necesară. Pentru a practica această formă de instruire, întreprinderea trebuie să corespundă unor rigori, să aibă maiștri instruiți. Noi, deocamdată, nu putem să ne comparăm posibilitățile cu cele ale Germaniei, deși, vreau să vă spun că și acolo nu toate întreprinderile au posibilitatea să facă învățământ dual”, a conchis ea.

În cadrul atelierul au mai fost prezentate bunele practici ale Austriei, Serbiei, și Slovaciei.

Totodată, participanții au fost distribuiți în trei grupuri de lucru, unde au încercat să identifice asemănările și diferențele de bază în cadrul de reglementare a învățământului dual și a altor forme de instruire la locul de muncă în diferite țări, să stabilească care sunt meseriile relevante pentru spațiul dunărean și cum ar putea țările din regiune să colaboreze în vederea dezvoltării comune a profilurilor ocupaționale, curriculumului, a regulamentelor de formare și a normelor de evaluare.

În Republica Moldova învățământul dual a fost lansat la 1 septembrie 2014, la o școală profesională din Bălți, în parteneriat cu întreprinderea germană ”Draexlmaier”, unul dintre cei mai  mari investitori în zona economică liberă Bălți. Atunci s-a realizat formarea profesională duală a ucenicilor la trei meserii.  În următorii ani de studii, numărul instituțiilor de învățământ și al companiilor cointeresate în această formă de instruire s-a mărit considerabil. Astfel, pe  parcursul ultimilor 3 ani, deja 9 instituții de învățământ efectuează formarea profesională în sistem dual, în colaborare cu 14 agenți economici parteneri. Numărul de absolvenți au atins cifra de 220 de elevi, pregătiți la 9 meserii.

Departamentul mass-media și relații internaționale