Partenerii sociali din sectorul serviciilor publice din Republica Moldova, oficiali și sindicaliști europeni, au participat miercuri, 16 noiembrie, la Forumul de Dialog Social ”Consolidarea dialogului social în Republica Moldova”.
Evenimentul a fost organizat de Federația Internațională a Sindicatelor din Serviciile Publice (PSI), în colaborare cu Federația Olandeză a Serviciilor Publice (FNV) și afiliații PSI din Republica Moldova: Federația Sindicală „SĂNĂTATEA” din Moldova, Federaţia Sindicatelor Lucrătorilor din Sfera Deservirii Sociale şi Producerii de Mărfuri „SINDINCOMSERVICE”, Federaţia Sindicatelor Angajaţilor din Serviciile Publice din Republica Moldova „SINDASP” și Federația Sindicatelor din Energetică și Industrie „USE”.
În cadrul discuțiilor participanții au abordat o serie de subiecte ce vizează dialogul social din țară în contextul implementării Acordului de Asociere RM-UE și rolul sectorului public în acest proces.
Sergiu Morari, șef direcție raporturi de muncă și parteneriat social, Ministerul Muncii Protecției Sociale și Familiei, a menționat că Acordul de Asociere RM-UE prevede implicarea partenerilor sociali pe subiecte de interes național, inclusiv elaborarea și coordonarea tuturor proiectelor de acte normative ce țin de domeniul muncii și cel social-economic. ”Țara noastră are deja formată o practică în acest sens, iar una din modalitățile de implicare a partenerilor sociali este activitatea în cadrul grupurilor de lucru.În anul curent, un asemenea grup a lucrat la elaborarea proiectului de lege pentru modificarea Codului Muncii, altul –la un proiect de lege ce prevede reducerea poverii administrative asupra angajatorilor, iar un grup de lucru recent creat urmează să examineze oportunitatea elaborării unui nou Cod al Muncii”, a spus el.
Altă formă de conlucrare a partenerilor sociali este negocierea și încheierea convențiilor colective de nivel național. Până în prezent au fost semnate 15 astfel de documente.
”Urmează ca până la sfârșitul anului curent, partenerii sociali să vină și cu propuneri de perfecționare a dialogului social la nivel de ramură, dar și de examinare a posibilității desfășurării negocierilor în format bipartit”, a adăugat Morari.
Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, a reiterat necesitatea de a include în legislația națională dialogul social bipartit la nivel de ramură, mai ales în contextul optimizărilor care vor avea loc în structura guvernamentală. El a precizat că CNSM a pregătit deja propuneri pentru modificarea Legii 245 ce vizează organizarea și funcționarea comisiilor de negocieri și consultări colective la toate nivelurile, pentru că în unele ramuri desfășurarea dialogului social lasă de dorit.
Despre această problemă a vorbit și Aurel Popovici, președintele Federației Sindicale „SĂNĂTATEA”, care a precizat că, dacă la nivel de ramură se mai duc anumite negocieri, la nivel de unitate situația este destul de îngrijorătoare. Din cele 248 de unități, doar în 120 sunt create comisii de consultări și negocieri colective.
Un impediment pentru buna desfășurare a dialogului social din Republica Moldova este organizarea slabă sau chiar lipsa structurilor patronale la nivel de ramură și teritoriu, consideră Marina Irimie, coordonator PSI pentru Europa de Sud-Est. ”Atunci când aceste structuri vor fi bine puse la punct, vom putea vorbi despre un dialogul funcțional și eficient”, a punctat ea.
În cadrul forumului, discuții în contradictoriu a trezit subiectul reformei sistemului de pensii din țară.
Vlad Canțîr, președintele Federației Sindicatelor din Serviciile Publice „SINDASP”, a abordat problema unificării sistemului de pensii, exprimându-și dezacordul în acest sens.
În acest context, Sergiu Sainciuc a subliniat că reformarea sistemului de pensii este o necesitate, dar acest proces trebuie să fie realizat nu în detrimentul cetățenilor, ci în favoarea acestora, totodată precizând că CNSM nu acceptă intenția de majorare a vârstei de pensionare pentru bărbați și femei.
Pe de altă parte, Bogdan Iuliu Hossu, președintele Cartel ALFA din România și vicepreședinte al Asociației pentru integrarea României în UE, a precizat că majorarea vârstei de pensionare este o acțiune iminentă, care va contribui la asigurarea sustenabilității sistemului de pensii moldovenesc, iar unificarea sistemului de pensii va atribui echitate acestuia. ”Or, asigurarea egalității de șanse între femei și bărbați presupune și egalarea vârstei de pensionare. În toate statele dezvoltate, vârsta de pensionare este aceeași pentru bărbați și femei. Însă, practica care se realizează în exterior, dar de care nu se ține cont în Europa Centrală și de Est, este că la fiecare copil născut o femeie primește o reducere a vârstei de pensionare, cu reducerea inclusiv a termenului de contribuție, între 1 și 2 ani, (variabil pentru fiecare țară în parte)”, a explicat el.
Și Valentina Stratan, deputat, vicepreședinte al Comisiei parlamentare pentru protecție socială, sănătate și familie, a opinat că unificarea sistemului de pensii ne va aduce schimbarea în următorii ani. ”Da, reformele vor fi dure, dar avem nevoie de susținerea și înțelegerea oamenilor. Nu ne propunem o reformă peste noapte, schimbările vor fi efectuate gradual”, a punctat ea.
Participanții la dezbateri s-au expus și asupra intenției autorităților de elaborare a unui nou cod al muncii. Sergiu Sainciuc a informat că sindicatele pledează mai mult pe perfecționarea și ajustarea acestuia la cerințele actuale ale pieței muncii, decât pe elaborarea unui nou document, care presupune un proces mai mult decât anevoios.
La rândul său, Bogdan Iuliu Hossu a îndemnat sindicaliștii moldoveni să fie mai insistenți și să-și apere drepturile. ”Nu vă obligă nimeni să faceți schimbări nedorite. Este important de reținut că dialogul social este un instrument, nu un scop, rolul lui fiind să așeze toți actorii la masa de negocieri și să discute până la atingerea unui compromis acceptabil pentru toate părțile”, a conchis el.
Departamentul mass-media și relații internaționale