La 70 de ani de la adoptarea Declarației Universale a Drepturilor Omului, o bună parte a populației Republicii Moldova consideră că drepturile lor sunt încălcate

În această săptămână comunitatea internațională marchează Ziua Internațională a Drepturilor Omului, celebrată anual la 10 decembrie. Adoptată în anul 1948, Declarația Universală a Drepturilor Omului (DUDO) a venit ca un document care a enunțat în mod solemn, pentru  prima dată drepturile și libertățile fundamentale ale omului. Chiar dacă DUDO este doar o rezoluție a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite (ONU), ea a marcat începutul unei evoluții fără precedent pentru edificarea unui sistem cu vocație universală de garantare și promovare a drepturilor omului.

La începutul acestei săptămâni, Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD Moldova) a dat publicității rezultatele studiului „Percepții asupra drepturilor omului în Republica Moldova”, care reflectă ce cred oamenii despre respectarea drepturilor omului în țara noastră. Elaborarea studiului a fost posibilă datorită suportului oferit de PNUD Moldova și a alor organizații. Studiul observă dinamica percepției privind respectarea drepturilor omului, comparativ cu anul 2016, când a fost desfășurată o cercetare similară. La prezentarea studiului, alături de alți invitați, a fost prezent Eugeniu Covrig, șef al Departamentului juridic al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM).

Potrivit studiului, la 70 de ani de la adoptarea DUDO, 7 din 10 locuitori ai Republicii Moldova consideră că drepturile lor sunt încălcate în mod sistematic. Situația privind drepturile omului nu s-a schimbat, în opinia a 43,8 la sută dintre respondenți. Totodată, în 2018 mai mulți participanți la cercetare au sesizat că situația privind drepturile omului mai degrabă s-a îmbunătățit (35,8%) decât s-a înrăutățit (16,4%). Ca și în studiul din 2016, în opinia participanților, principalul drept ce necesită atenția societății este dreptul la sănătate, doar că ponderea respondenților este mai mare în 2018 – 71,6% față de 61% în 2016. Dreptul la educație este al doilea în această listă, în creștere semnificativă față de anul 2016 (31,5%) – 43.5% dintre respondenți plasându-l printre cele mai sensibile trei drepturi care merită mai multă atenție. Pe a treia poziție în topul drepturilor care necesită mai multă atenție, la fel ca în 2016, este cel la protecție socială, urmat de dreptul la muncă și condiții prielnice de muncă, dreptul la informație, libertatea opiniei și a exprimării.

“Considerăm că aceste constatări corespund realității. Ne îngrijorează situația ce se referă la protecția socială a salariaților, dreptul la muncă și condițiile de muncă, sănătatea populației, unde mai avem multe de întreprins pentru a îmbunătăți lucrurile. Studiul dat reprezintă de fapt un punct de pornire pentru toți actorii societății civile, partenerii sociali, autorități, societatea în ansamblu, pentru a spori nivelul de respectare al drepturilor omului în Republica Moldova, în concordanță cu principiile și standardele internaționale și de a implementa acțiuni concrete în aceste direcții”, este de părere Eugeniu Covrig, șeful Departamentului juridic al CNSM.

Datele despre percepțiile oamenilor vor fi utilizate pentru elaborarea politicilor în domeniul drepturilor omului în Republica Moldova și evaluarea impactului acestora asupra dezvoltării țării și realizării Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD). Realizarea ODD-urilor presupune parteneriate dintre guverne, sectorul privat, societatea civilă și cetățeni deopotrivă. În acest sens, mișcarea sindicală din Republica Moldova nu poate fi privită separat de principalele evoluții și tendințe de dezvoltare ale societății. La 7 iunie 2017 CNSM a adoptat Strategia pentru anii 2017–2022, care vizează respectarea drepturilor fundamentale ale omului în conformitate cu legislația internațională și națională, inclusiv Obiectivele de Dezvoltare Durabilă.

Departamentul mass-media și relații internaționale al CNSM