În cadrul primei ședințe din acest an a Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC), din 28 februarie curent, partenerii sociali au aprobat proiectele Convenției colective cu privire la modelul tabelului de evidență al timpului de muncă, Convenția colectivă pentru aprobarea modificărilor și completărilor la Convenția colectivă nr. 4 din 25 iulie 2005 ,,Cu privire la modelul Contractului individual de muncă” și Convenția colectivă cu privire la modelul programării concediilor de odihnă anuale.
Convenția cu privire la modelul tabelului de evidență al timpului de muncă se referă la obligația angajatorului de a ține în modul stabilit, evidența timpului de muncă prestat efectiv de fiecare salariat, inclusiv а muncii suplimentare, а muncii prestate în zilele de repaus și în zilele de sărbătoare nelucrătoare. În privința modificărilor operate la Convenția cu privire la modelul Contractului individual de muncă, părțile au aprobat mai multe completări în scopul perfecționării și ajustării modelului Contractului individual de muncă, aprobat prin Convenția colectivă (nivel național) nr. 4 din 25 iulie 2005, la prevederile Codului muncii.
La momentul actual, în Republica Moldova lipsește un model al programării concediilor de odihnă anuale cu aplicabilitate generală, ceea ce creează anumite neclarități în procesul de aplicare a prevederilor legate. Prin aprobarea Convenției colectivă cu privire la modelul programării concediilor de odihnă anuale, părțile au convenit asupra modelului Programării concediilor de odihnă anuale, ținând cont de prevederile Codului muncii, precum și de practica dreptului muncii.
În cadrul ședinței, reprezentanții Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) au prezentat informația oferită de organizațiile sindicale privind restanțele la plata salariului. Astfel, în prezent se atestă restanțe la salarii de peste 20 de milioane de lei, care au fost acumulate de mai mulți ani la diverse întreprinderi și instituții din țară, fapt ce lezează grav drepturile salariaților. Pe lângă faptul că sute sau chiar mii de salariați nu-şi primesc salariile cuvenite, salariaților nu le sânt achitate nici contribuțiile de asigurări sociale, fapt care influențează negativ asupra stabilirii pensiei.
Sindicaliștii au menționat că, conform prevederilor art. 7 din Codul muncii, încălcarea termenelor stabilite de plată a salariului sau achitarea parțială a acestuia se consideră muncă forțată care este interzisă și de Convenția OIM nr. 29 din 28.06.1930, privind munca forțată sau obligatorie, ratificată de Republica Moldova și fiind în vigoare din 23.03.2001. Mai mult decât atât, în conformitate cu prevederile art. 330 din Codul Muncii, în caz de reținere, din vina angajatorului, a salariului i se plătesc salariatului suplimentar, pentru fiecare zi de întârziere, 0,3 la sută din suma neplătită în termen. Neachitarea salariilor la timp este o încălcare gravă a drepturilor salariaților, fiind necesară compensarea daunelor pricinuite acestora.
În acest context, considerând absolut necesară perfecționarea cadrului legal, în vederea protejării salariilor, precum și plăților aferente acestora, în cazul insolvenței angajatorului, CNSM a formulat propuneri concrete, sub forma unui proiect de Lege, privind constituirea și utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, în cazul insolvenței angajatorului. Reprezentanții CNSM au subliniat necesitatea identificării de urgență a unor soluții care ar contribui la achitarea restanțelor salariale acumulate.
Totodată, membrii CNCNC au aprobat planul de activitate al Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective pentru semestrul I, anul 2020, și au discutat despre optimizarea metodologiei cu privire la impozitul pe venit achitat de instituțiile medico-sanitare publice și private.
Departamentul mass-media și relații internaționale al CNSM