Milioanele Europei, înghiţite de sărăcie

Uniunea Europeană investeşte deja de peste cinci ani consecutiv milioane de euro în diverse proiecte menite să-i întoarcă pe migranţii moldoveni acasă. Chiar dacă fondurile sunt consistente, iar promisiunile de afirmare în mediul de afaceri de aici – frecvente, conaţionalii noştri nici nu iau în calcul o revenire.

Motivele pentru care cei plecați la muncă peste hotare aleg străinătatea în detrimentul propriei lor ţări sunt sărăcia, piaţa muncii subdezvoltată şi mediul de afaceri nesigur.
Proiectul „Consolidarea capacităţilor de gestionare a migraţiei în Republica Moldova” a fost lansat în luna iulie a anului trecut şi va dura până la sfârşitul lui 2014. Bugetul constituie două milioane de euro, bani donaţi de Uniunea Europeană. În cadrul proiectului urmează să fie abordate subiecte ce ţin de procedurile de migraţie legală, elaborarea programelor de susţinere a moldovenilor întorşi acasă şi informarea celor care planifică să emigreze despre cerinţele pieţei muncii din ţara de destinaţie.
Un alt proiect, al cărui buget depăşeşte cifra de 1,9 milioane de euro, iar ministerele din Moldova s-au angajat să-l implementeze, are drept scop crearea premiselor favorabile pentru dezvoltarea afacerilor şi reintegrarea permanentă a moldovenilor aici în ţară.
„Am reuşit să angajăm 40 de absolvenţi moldoveni care şi-au făcut studiile în străinătate, iar 30 de tineri cercetători au fost plasaţi în diverse unităţi de studiere şi cercetare din Republica Moldova”, a menţionat Per Lindberg, coordonator de proiect.
Un alt proiect demarat de UE în 2010 este „Abordarea efectelor negative ale migraţiei asupra minorilor şi familiilor rămase în ţară”. Banii alocaţi întrec şi de această dată suma de două milioane de euro. „Am lucrat cu Ministerele Muncii şi Politicilor Sociale din Italia şi cel al Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei din Moldova. Scopul a fost oferirea asistenţei copiilor şi familiilor lăsate singure acasă, dar şi elaborarea planurilor de afaceri pentru migranţii întorşi în ţară”, susţine, şeful Misiunii Organizaţiei Internaţionale pentru Migraţie (OIM) la Chişinău, Antonio Polosa.

În timp ce moldovenii visează să ajungă peste hotare, UE investeşte să-i reţină acasă

Dincolo de aceste cifre şi statistici încurajatoare este realitatea, cunoscută, de altfel, şi de actorii europeni. „Nu e simplu nici pentru moldovenii de aici, nici pentru cei veniţi de peste hotare să-şi găsească un loc de muncă în Moldova. Rata de angajare aici este de doar 40 %, una dintre cele mai scăzute din Europa, iar piaţa muncii nu este transparentă şi nici nu funcţionează foarte bine“, explică Antonio Polosa. Unele programe de canalizare a remitenţelor în sistemul de afaceri, cum este programul PARE 1+1, ar fi avut mai mult succes, dacă aceste lacune n-ar fi existat, este de părere şeful Secţiei politică şi economie din cadrul Delegaţiei Uniunii Europene din Moldova, Wicher Slagter.

„Volumul de remitenţe în Republica Moldova constituie aproape 25% din Produsul Intern Brut (PIB) – cea mai înaltă rată din Europa, dar procentul va scădea, deoarece oamenii pierd anumite legături cu Moldova.
Climatul investiţional de aici nu este foarte bun. Numărul investițiilor ar creşte, dacă ei ar fi convinşi că banii şi afacerea lor sunt în siguranţă. Pentru aceasta sunt necesare reforme în justiţie şi în sectorul economic“, menționează Slagter.
Moldovenii întorşi acasă au nevoie de stabilitate şi siguranță, susține Petru Chiriac, vice-preşedintele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova. „Guvernul trebuie să identifice soluții pentru ca să-i convingă pe cetăţeni să rămână acasă, să le asigure salarii decente, dar condiţii optime pentru a dezvolta afaceri.
Mijloacele lor financiare trebuie să fie protejate. În acest context, programul Pare 1+1 este un început de cale, dar statul trebuie să ofere o mai mare protecţie, astfel încât cetăţenii moldoveni să fie siguri că nu vor pierde banii, ci dimpotrivă, vor prospera“, a punctat Petru Chiriac.

Sofia LUCA

s.luca@vocea.md

Foto: ascultatoarea.blogspot.com