OIM: Inegalitățile dintre femei și bărbați, exacerbate în timpul pandemiei COVID-19, vor persista în viitorul apropiat

La peste un an și jumătate de la începutul pandemiei COVID-19, egalitatea de gen în lumea muncii s-a înrăutățit. Femeile suportă pierderi disproporționate de locuri de muncă și venituri, inclusiv din cauza supra-reprezentării lor în cele mai afectate sectoare cum ar fi: servicii de cazare și alimentație și sectorul de producție și multe dintre ele continuă să lucreze în prima linie, susținând sistemele de îngrijire, economiile și societățile, făcând, de asemenea, majoritatea lucrărilor de îngrijire neremunerate. Toți acești factori subliniază necesitatea unei recuperări adaptate la gen care să răspundă provocărilor cu care se confruntă femeile, pentru a construi un viitor mai echitabil.

Această concluzie se regăsește într-un recent raport al Organizației Internaționale a Muncii (OIM), în care sunt analizate efectele pandemiei de coronavirus prin prisma dimensiunii de gen. Potrivit OIM, inegalitățile dintre femei și bărbați din lumea muncii, care au fost exacerbate în timpul pandemiei COVID-19, vor persista în viitorul apropiat. De asemenea, mai puține femei decât bărbați vor reveni la locurile de muncă în timpul recuperării post-pandemie.

Experții OIM constată că vor exista cu 13 milioane mai puține femei ocupate în 2021 comparativ cu 2019, în timp ce ocuparea forței de muncă pentru bărbați se va recupera la nivelurile din 2019. Chiar dacă creșterea preconizată a locurilor de muncă în 2021 pentru femei depășește cea a bărbaților, va fi totuși insuficientă pentru a readuce femeile la nivelurile de ocupare pre-pandemice. Astfel, doar 43,2% dintre femeile apte de muncă vor fi angajate în 2021, comparativ cu 68,6% dintre bărbați.

La nivel global, între 2019 și 2020, ocuparea forței de muncă a femeilor a scăzut cu 4,2%, reprezentând o scădere de 54 de milioane de locuri de muncă, în timp ce ocuparea forței de muncă a bărbaților a scăzut cu 3% sau 60 de milioane de locuri de muncă.

Nu toate regiunile au fost afectate în același mod. America a cunoscut bunăoară cea mai mare reducere a ocupării forței de muncă în rândul femeilor ca urmare a pandemiei (o reducere de 9,4%). A doua cea mai mare scădere a numărului de femei ocupate s-a observat în statele arabe unde, între 2019 și 2020, ocuparea forței de muncă a femeilor a scăzut cu 4,1%, iar cea a bărbaților cu 1,8%. În Asia și Pacific, pandemia a determinat scăderea ocupării forței de muncă a femeilor cu 3,8%, comparativ cu un declin de 2,9% pentru bărbați. În Europa, ocuparea forței de muncă a femeilor a fost redusă considerabil mai mult decât cea a bărbaților, ducând la o scădere de 2,5% și, respectiv, de 1,9%.

În timpul pandemiei, femeile au depășit mai ușor efectele acesteia în țările care au luat măsuri pentru a le împiedica să-și piardă locurile de muncă și le-au permis să reintre pe piața muncii cât mai curând posibil. În Chile și Columbia, de exemplu, subvențiile salariale au fost aplicate noilor angajați, cu rate mai mari de subvenționare pentru femei. Columbia și Senegal au fost printre cei care au creat sau consolidat sprijinul pentru femeile antreprenore. În alte cazuri, precum Mexicul sau Kenya, au fost stabilite cote pentru a garanta că femeile au beneficiat de programe de ocupare a forței de muncă.

Pentru a reduce inegalitățile care există între bărbați și femei în lumea muncii OIM recomandă statelor să plaseze egalitatea de gen în centrul eforturilor de redresare post-pandemică, prin aplicarea unor strategii adaptate la politicile de gen, care să includă:

• Investiții în economia de îngrijire, deoarece sectoarele sănătății, asistenței sociale și educației sunt generatori importanți de locuri de muncă, în special pentru femei, și pentru că politicile privind concediile de îngrijire și aranjamentele de lucru flexibile pot încuraja o împărțire mai uniformă a muncii la domiciliu între femei și bărbați.
• Accesul universal la o protecție socială cuprinzătoare, adecvată și durabilă pentru toți, pentru a reduce decalajul actual de gen în acoperirea protecției sociale.
• Promovarea unei remunerații egale pentru munca de valoare egală.
• Eliminarea violenței și a hărțuirii în lumea muncii. Violența domestică, violența și hărțuirea bazată pe gen legate de muncă s-au înrăutățit în timpul pandemiei, subminând în continuare capacitatea femeilor de a se angaja în muncă.
• Promovarea participării femeilor la organele de decizie.
• Dezvoltarea dialogului social și a instituțiilor partenerilor sociali.

Raportul OIM cu privire la efectele pandemiei de coronavirus prin prisma dimensiunii de gen, disponibil în limba engleză, poate fi accesat aici.

Foto: ilo.org

Departamentul mass-media și relații internaționale