Partenerii sociali au discutat oportunitatea inițierii elaborării și negocierii unei convenții naționale privind formarea profesională continuă

Reprezentanți ai sindicatelor, patronatelor, ministerelor muncii și educației, societății civile și Organizației Internaționale a Muncii, au participat marți, 21 martie, la un atelier de lucru, unde s-a discutat despre necesitatea și oportunitatea elaborării unui proiect de convenție națională privind formarea profesională continuă a resurselor umane.

Potrivit lui Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), problema calității forței de muncă este de mult timp în vizorul sindicatelor, în strategia CNSM pentru anii 2012-2017 fiind stabilit obiectivul de a elabora și negocia o convenție în domeniul formării continue  a lucrătorilor.

”Convenția colectivă este o posibilitate foarte bună pentru partenerii sociali de a reflecta în ea anumite norme care completează cadrul juridic național, pentru a îmbunătăți activitatea în acest domeniu. Ne dorim o eficiență și suntem gata să depunem  eforturile necesare pentru a o elabora, dacă se va identifica necesitatea acesteia”, a spus Sainciuc.

Liliana Posțan, cercetător în cadrul Institutului Muncii, consideră că un asemenea document ar stipula angajamentul partenerilor sociali de a dezvolta, prin dialog, un cadru de politici și programe în domeniul formării profesionale continue și ar stabili condițiile, modalitățile, durata formării profesionale, drepturile și obligațiunile angajatorilor și angajaților în acest proces.

Ala Lipciu, coordonator OIM, crede că convenția ar aduce plus-valoare cadrului legal în domeniu. ”Un sistem de formare  profesională continuă este absolut necesar, deoarece avem o calitate a forței de muncă care lasă de dorit, iar riscul să ne confruntăm cu o populație inactivă este din ce în ce mai mare”, a subliniat ea.

Nicolae Ghenciu, șeful Direcției resurse umane, formare continuă şi atestare, Ministerul Educației, a ținut să precizeze că Codul educației conține două capitole separate despre formarea continuă. Mai mult decât atât, la 1 martie curent, Guvernul a aprobat Regulamentul cu privire la  formarea continuă a adulților. ”Documentul se referă mai mult la instituțiile care furnizează servicii de formare continuă și mai puțin la drepturile beneficiarilor de astfel de servicii. De aceea, consider că aspectul respectiv trebuie să se regăsească în convenția ce se intenționează a fi elaborată”, a punctat Ghenciu.

La rândul său, Leonard Palii, președintele Comitetului Sectorial din Agricultură şi Industria Alimentară, opinează că documentul ar trebui să prevadă niște mecanisme concrete de depășire a  problemelor ce împiedică dezvoltarea sistemului de formare profesională continuă și nu pot fi soluționate în cadrul legislației existente. ”Din studiile efectuate de noi, am constatat că pentru marea majoritate a angajaților și angajatorilor formarea profesională continuă nu este o prioritate. Cel mult 5 % din angajatori alocă bani  pentru formarea continuă, conform Codului muncii și nu mai mult de 9% din angajați sunt antrenați în această formă de instruire.  Este nevoie de a lucra cu ambele părți, prin intermediul unor campanii, pentru a convinge angajații ca au nevoie de calificare, iar pe angajatori – că au nevoie de forță de muncă calificată”, a opinat Palii.

Pe de altă parte, Radu Drumea, șef direcție juridică și servicii, Confederația Națională a Patronatului din Moldova (CNPM), a precizat că orice patron care dorește să-și dezvolte afacerea investește în creșterea abilităților specialiștilor săi, însă cei cu posibilități financiare reduse se mulțumesc cu specialiști care întrunesc cât de cât cerințele minime de calificare. ”Avem nevoie de susținerea statului în acest proces, dar și de niște măsuri care ar responsabiliza salariații, beneficiariă de formare continuă, astfel încât aceștia să rămână devotați companiei”, a conchis Drumea.

Părerile participanților la atelierul de lucru au fost diverse. În timp ce unii au agreat ideea elaborării unui document de nivel național, alții consideră că o convenție în domeniu ar fi mult mai utilă la nivel de ramură sau unitate. În concluzie, subiectul a rămas deschis, pe marginea acestuia urmând a fi purtate, în continuare, discuții.

Departamentul mass-media și relații internaționale