Politica în sfera salariului minim, o șansă pentru ieșirea din criza socială

Salariul minim pe economie este principalul factor care indică nivelul de dezvoltare al unei țări. Creșterea aces­tuia reprezintă o povară pentru stat, din acest motiv și rezistența pe care o în­tâmpină sindicaliștii atunci când solicită guvernării majorarea salariului minim pe economie, în funcție de care se calculează în secto­rul bugetar salariile, dar și ajutorul de șomaj sau alte prestații sociale.

Recent, la Kiev, Ucraina, s-a desfășurat conferința internațională cu genericul „Politica în sfera salariului minim în Ucraina, o șansă pentru ieșirea din criza socială”. Subiectul ține de o problematică foarte importantă de garanție minimă de salarizare în diverse țări. Participanții la eveniment, reprezentanți din Georgia, Repu­blica Moldova, Armenia, Ucraina și-au împărtășit experiența, dar au luat cunoștință și de practica altor țări.

De asemenea, au fost aduse la cunoștință experiența Germani­ei, a Marii Britanii, s-a prezentat situația la acest capitol în toate țările Uniunii Europene, precum și standardele OIM cu privire la salarizare, bazându-se pe Convenția 131, dar și alte documente ale OIM. Conferința și-a propus să discute în ce mod diferite modele ale salariului minim au contribuit la stabilizarea consu­mului intern în perioade de criză, pentru a reduce sectorul salariilor mici și sărăcia.

Organizatorii conferinței, Fundația Friedrich Ebert Stif­tung, OIM și un centru de cercetări sociale și de muncă din Ucraina, au pornit de la faptul că anul trecut Rada Supremă a Ucrainei a luat decizia de a dubla salariul minim pe țară de la 1600 de hrivne la 3200. Această decizie politică este urma­tă de o dezbatere intensă privind rolul și impactul salariului minim în economie.

„Evident că punerea în aplicare a acestei legi, parcă nobilă, a trezit indignarea sindicatelor din Ucraina, deoarece implementarea acestui normativ în sectorul bugetar tre­buie să fie realizată din mijloacele prevăzute pentru salarizare fără a fi alocate practic surse financiare suplimentare. Adică urmează  să fie optimizat personalul, iar banii rămași să fie utilizați pentru majo­rări de salarii. O situație complicată se atestă și în sectorul real al eco­nomiei, deoarece mulți experți vor­besc despre posibile scăderi de an­gajări în segmentul cu salarii mici, precum și posibilitatea de transfer a unor locuri de muncă în econo­mia subterană ”, a explicat Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, care a participat la conferința de la Kiev.

Sergiu Sainciuc a prezentat țara noastră la conferința de la Kiev. „Din păcate, în comparație cu alte țări din Europa, noi suntem la coa­dă și cu salariul minim, care nu a fost reexaminat din anul 2014, și cu salariul mediu pe economie. Sa­lariul mediu în Republica Moldova este cu 25% mai mic decât salariul minim din România. Iar comparativ cu țările CSI, la noi este unul din­tre cele mai mici niveluri de sala­rizare, în urma noastră fiind doar Tadjikistanul. Situația în Republica Moldova este complicată și din motiv că la noi există trei niveluri minime de salarizare. Mă refer la salariul minim de 1000 de lei, care este și salariul tarifar pentru prima cate­gorie de salarizare a rețelei tarifa­re unice în sectorul bugetar. Apoi mai avem retribuție de 1900 de lei – salariul minim pentru munca ne­calificată la personalul auxiliar din medicina asigurată. Al treilea nivel, salariul minim de 2100 de lei, re­prezintă cuantumul minim garan­tat în sectorul real al economiei”, a menționat vicepreședintele CNSM.

Mai bine stau lucrurile în secto­rul real al economiei, unde anual se face reevaluarea cuantumu­lui minim garantat al salariului în baza a doi indicatori: rata inflației și a productivității muncii la nivel național. Datele arată că, de la 1 mai, acest cuantum se va cifra deja la 2380 de lei, fiind de două ori mai mare decât cuantumul minim al sa­lariului în sectorul bugetar.

„Acest lucru constituie o dis­criminare față de salariați. Evident că sindicatele de mai multe ori au abordat problema în cauză, pentru a stabili în Republica Moldo­va un nivel unic al salariului minim la nivelul minimului de existență. Asta este prevăzut și în programul de activitate al Guvernului. Cu păre­re de rău, acest deziderat nu este transpus în viață, deocamdată”, a relevat Sergiu Sainciuc.

Exemplele practice din întrea­ga lume despre care s-a vorbit la conferință, fără îndoială, vor con­tribui la o înțelegere mai bună a impactului salariului minim asupra dezvoltării economice a țării, asu­pra nivelului de trai, iar sindicatele sunt forța care au promovat întot­deauna și continuă să promoveze condiții de muncă normale, salarii decente, care constituie cartea de vizită a oricărui stat civilizat.

Vocea Poporului