Primăria Cahul riscă să piardă bugetul pentru un an

Primăria Cahul ar putea pierde într-un proces de judecată 53 de milioane de lei, sumă aproape echi­valentă cu bugetul oraşului pentru anul acesta. Dosarul respectiv a parcurs de două ori distanţa de la prima până la ultima instanţă. Acum se află pe rol pentru o nouă rejudecare.

În primele două etape, juraţii i-au făcut dreptate unui agent economic, care susţine că a ratat venituri de circa 60 de milioane de lei din cauza administraţiei locale din Cahul. Oleg Dermenji, directorul Societăţii pe acţiuni „Daniel-P”, intenţiona să con­struiască în Cahul două blocuri de locuinţe, a câte 72 de aparta­mente fiecare. Când a reuşit să sape doar fundaţia, instanţa de judecată a decis că primăria a comis anumite încălcări la elibe­rarea pachetului de documente şi lucrările au fost stopate. Astfel, agentul economic a hotărât să ceară despăgubiri pentru venitu­rile ratate.

Pentru a nu bloca activita­tea primăriei şi a altor instituţii subordonate acesteia, nu au fost blocate conturile, ci s-a pus se­chestru pe mai multe bunuri. „La început, doreau să pună se­chestru şi pe instituţii sociale, dar până la urmă s-au limitat doar la terenuri, întreprinderi. Din acest motiv, anul acesta suntem practic cu mâinile legate. Nu am putut organiza licitaţii, fiindcă o bună parte din terenuri ne sunt se­chestrate. Am dorit să luăm de la bancă un împrumut şi nu putem întreprinde nimic până nu se va rezolva definitiv problema asta. E aplicat sechestru chiar şi pe Lacul Sărat. Nu putem construi sediul pentru Casa Naţională de Asigu­rări Sociale etc.”, a spus primarul de Cahul, Petru Burlacu.

Socoteala de acasă şi cea din instanţă

Istoria acestui caz a început în 2002. În acel an, Oleg Dermen­ji, director la SA „Daniel-P”, s-a adresat preşedintelui ţării Vla­dimir Voronin şi la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teri­toriului, cu intenția de a construi un bloc de locuinţe în oraşul Ca­hul. În 2004, a primit aviz pozitiv din partea ministerului de resort. În scurt timp, primăria i-a oferit un teren. La început, era vorba de construcţia unui singur bloc. Mai apoi, Consiliul orăşenesc a acceptat schimbarea terenurilor, pentru ca agentul economic să-şi extindă afacerea.

Pe strada Mateevici, intersec­ţie cu str. Frunze, unde urmau să apară deja două clădiri moderne, se aflau câteva case vechi. Busi­nessmanul s-a înţeles cu locatarii şi le-a demolat, în schimb trebuia să le ofere apartamente. Potrivit planului de afaceri, după realiza­rea proiectului, agentul econo­mic urma să aibă un profit de 54 de milioane de lei.

Toate ar fi fost bune şi fru­moase dacă nu ar fi fost protes­tele locatarilor unui bloc cu nouă etaje, aflat în imediata apropiere. Aceştia s-au revoltat că blocurile sunt prea aproape, că le va astupa soarele, că nu vor avea loc de joa­că copiii etc. S-au adresat la Pro­curatură şi a fost iniţiat un dosar în judecată pentru a fi anulate toate actele administrative în te­meiul cărora s-a acordat terenul. La 23 februarie 2009, judecătorul Ion Cotea a anulat toate actele administrative.

Lucrările de mai departe au fost interzise, deși primăria sus­ţine că nu există nici un act de dispoziţie a instanţei de judecată prin care s-ar constata ilegalitatea deciziilor organului administra­ţiei publice locale la momentul adoptării acestora.

Unde-i lege, nu-i tocmeală

Oleg Dermenji şi-a luat rămas bun de la planurile sale de con­strucţie, dar nu şi de la banii pe care planifica să-i câştige. Acesta a atacat primăria Cahul în jude­cată, cerând compensarea preju­diciului sub formă de venit ratat. Din 2010 şi până în prezent, do­sarul cu pricina a trecut de două ori prin toate instanţele din Re­publica Moldova, acum se află iarăşi pe rol pentru rejudecare.

Până în prezent, a fost menţi­nută următoarea hotărâre: „S-a constatat faptul că actele admi­nistrative emise de către organul administraţiei publice locale, la fel ca şi contractul de schimb al terenurilor încheiat între părţi, au fost adoptate şi, respectiv, contractul – încheiat cu derogări esenţiale de la cadrul normativ, care au dus la anularea de către instanţele de judecată. Iar anu­larea actelor menţionate a servit drept impediment în realizarea proiectului investiţional al recla­mantului, condiţionând direct un prejudiciu reclamantului în formă de profit ratat de 53 de mi­lioane de lei”. Chiar dacă suma de bani care urma s-o încaseze era atât de mare, reclamantului i s-au cerut doar 100 de lei în beneficiul statului.

Primăria, în relaţiile civile, se asimilează cu orice alt agent economic şi are aceleaşi obligaţii

„Am sesizat toate organele când firmei „Daniel-P” i s-a dat câştig de cauză, noi fiind siliţi să achităm o sumă astronomică pentru buget doar pentru faptul că a fost construită doar temelia unei case. Nu sunt de acord cu valoarea prejudiciului cerut. Ca­zul nu a fost minuţios examinat din punct de vedere economic”, a menţionat primarul oraşului Ca­hul, Petru Burlacu.

Referindu-se la valoarea pre­judiciului cerut, Oleg Dermen­ji îl consideră absolut motivat. „Noi am prezentat expertiza ce demonstrează că, dacă am fi con­struit blocul, am fi obţinut un profit de circa 60 de milioane de lei. Noi nu cerem mult. De ce nu au făcut până acum altă expertiză şi să demonstreze că cerem prea mult? Juristul primăriei vine la procese şi tace. Nu are ce spune”, a zis Oleg Dermenji.

Am contactat câteva agenţii imobiliare din Cahul („Imperia”, „Casa Nouă” şi „Reveria”) ca să ne interesăm ce prețuri sunt în Cahul. Potrivit acestora, în zona dată din oraşul Cahul, un metru pătrat de locuinţă costă 560-600 de euro. Din curiozitate, am în­mulţit cei 10 000 de metri pătraţi, cât trebuia să fie spaţiul total, cu 600 de euro cât costă metru pă­trat. Am obţinut suma de 6 mili­oane de euro sau aproximativ 96 de milioane de lei. Prin urmare, dacă din 96 de milioane de lei profitul ar fi de 60 de milioane, rezultă că cheltuielile ar fi de 36 de milioane de lei. Deoarece lu­crările au fost întrerupte chiar de la început, firma nu a făcut mari investiții.

Oleg Dermenji ne-a spus că nu are cum să piardă acest pro­ces, fiindcă dreptatea e de partea sa şi că este dispus să ajungă până la CEDO. Firma „Daniel-P” a mai avut litigii cu statul şi a ajuns să se judece la CEDO, tot din ca­uza prejudiciilor suportate prin ratarea profiturilor. Curtea de la Strasbourg a declarat cererea in­admisibilă.

Tratată de instanţă ca un agent economic oarecare

Edilul de Cahul susţine şi el că primăria nu a încălcat nimic şi că nu are de ce să-i dea lui Dermenji 53 de milioane de lei. Între timp, până când cele două părţi vor umbla prin instanţe încercând să demonstreze că dreptatea e de partea lor, multe investiţii capita­le în Cahul sunt stopate, sunt sus­pendate activităţi. În consecinţă, suferă oamenii de rând.

Acesta nu e singurul caz în care, prin decizii judecătoreşti, este periclitată activitatea ad­ministraţiei publice locale. Un caz recent este cel de la Căuşeni. Conturile primăriei au fost blo­cate după ce instanţele de judeca­tă au obligat autorităţile locale să procure şapte apartamente pen­tru judecători, poliţişti, procu­rori. Ion Ciontoloi, preşedintele raionului Căuşeni, ne-a informat că acum conturile sunt deblocate, dar aşteaptă cu teamă următorul titlu executoriu.

Ion Beschieru, jurist la Con­gresul Autorităţilor Locale din Moldova, susţine că nimic nu-i va putea împiedica pe judecători să dea câştig de cauză în dosare contra autorităţilor publice loca­le unde se vor cere despăgubiri de sume enorme, care vor pune pe butuci activitatea unui oraş întreg.

„Primăria, în relaţiile civile, se asimilează cu orice alt agent eco­nomic şi are aceleaşi drepturi şi obligaţii. Primăria este văzută ca o persoană juridică ce răspunde cu patrimoniul său pentru fap­tele sale. Asupra primăriei pot fi aplicate orice amenzi. Nu este o contradicţie. Alta e problema cât de corect se estimează valoarea pagubelor. Cum pot fi aplicate aşa sume exorbitante ca despă­gubire? Primăria încă are şanse să câştige”, a spus juristul.

Locul unde urma să fie înălţat un bloc modern, s-a transformat în gunoişte.

Natalia HADÂRCĂ

n.hadarca@vocea.md

Foto: www.ziuadeazi.md