În conformitate cu Declarația Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă, în cadrul Sesiunii a 102-a a Conferinței Internaționale a Muncii, care a avut loc în anul 2013 la Geneva, Elveția, în cadrul unor discuții au fost aprobate și făcute ulterior publice prin intermediul unui raport, o serie de recomandări, precizări, mecanisme și modele de aplicare ce se referă la dialogul social și la rolul acestuia în procesul de apărare și promovare a drepturilor și intereselor salariaților din întreaga lume.
La sesiunea Conferinței Internaționale a Muncii din anul 2008, a fost adoptată Declarația OIM privind justiția socială pentru o globalizare echitabilă și au fost stabilite patru obiective strategice pe care statele ar trebui să le pună în aplicare: promovarea ocupării forței de muncă; dezvoltarea și extinderea protecției sociale; promovarea dialogului social și a tripartitismului; implementarea principiilor fundamentale în domeniul muncii.
Declarația respectivă sublinia necesitatea promovării dialogului social și a tripartitismului astfel încât aceste principii să fie adaptate și aplicate de fiecare țară, membră a OIM, focusate pe următoarele scopuri: transferul dezvoltării economice în planul progresului social și al mediului social; să se ajungă la un consens cu privire la măsurile naționale și internaționale corespunzătoare, prin politici care au impact asupra programelor în domeniul ocupării forței de muncă, pentru a contribui la dezvoltarea economică și socială a statelor membre ale OIM; să facă legislația muncii și instituțiile de supraveghere eficiente în ceea ce privește recunoașterea legală a muncii și să fie promovate bunele relații de muncă.
Ulterior, în urma unor analize și cercetări suplimentare, consultări și discuții cu membrii săi, OIM a elaborat un raport amplu care servește drept o foaie de parcurs pentru fiecare țară membră în ceea ce privește aplicarea corectă a principiilor și mecanismelor de funcționare ale dialogului social.
Scopul acestui raport este de a extinde și aprofunda înțelegerea diferitelor realități și nevoi ale statelor membre în ceea ce privește aspectele strategice ale dialogului social, având drept sarcină de a promova dialogul social și a facilita înțelegerea acestuia și pentru a ajuta statele membre ale OIM în acest demers.
Acest raport a fost elaborat în urma unor dezbateri care au urmărit să identifice un model de conduită pentru statele membre OIM, în contextul recesiunii economiei globale care a dus la înrăutățirea indicatorilor economici din o serie de țări, la înrăutățirea condițiilor de muncă și la reducerea locurilor de muncă, fapt ce a afectat sute de milioane de oameni din întreaga lume.
Raportul explică faptul că, din punctul de vedere al OIM, dialogul social constituie paradigma fundamentală de promovare a justiției sociale și a echității muncii, promovării principiilor muncii decente. La baza acestei paradigme există o premisă fundamentală care spune că dialogul între părți, care au propriile interese, priorități și puncte de vedere, este cel mai eficient mijloc de conlucrare între organizațiile sindicale, patronale și guvernanți, care servește intereselor largi ale societății, atât în perioade de criză cât și după finalizarea acestora.
Raportul ia în considerare o varietate de poziții, tendințe, provocările și oportunitățile legate de cele trei părți, care au obiective și necesități diferite, dar care prin intermediul dialogului social pot să ajungă la un consens în privința echității sociale, având în vedere realitățile economice existente și procesele de globalizare la care fiecare țară este conectată. În raport se vorbește pe larg despre schimbările care au loc în lume și cum acestea pot afecta participanții la procesul de dialog social.
Acest raport este rezultatul mai multor cercetări, studii elaborate pe parcursul a zece ani. În afară de aceste cercetări, în raport au fost incluse recomandările venite din partea altor organizații internaționale, instituții academice, centre de studii și analize ale evoluțiilor social-economice la nivel global.
După ce în anul 2012 Consiliul OIM a analizat toate aceste recomandări, studii și cercetări, în cadrul unei ședințe cu participarea membrilor OIM a fost luată decizia de a elabora un raport complex care să includă toate aceste concluzii, clarificări și politici de aplicare eficientă a dialogului social.
Raportul stabilește ce este dialogul social, rolul părților în implementarea acestuia, importanța dialogului social pentru asigurarea unui climat propice de dezvoltare umană în statele membre ale OIM și trasează modele de aplicare a acestuia.
Conform raportului dat, dialogul social cuprinde orice tip de negociere, consultaţii sau schimb de informaţii între reprezentanţii guvernului, patronatelor şi lucrătorilor pe teme de interes comun ce privesc politici economice şi sociale. Procesul poate fi tripartit, adică guvernul participă oficial la dialog, sau se poate referi la relaţiile bipartite, care implică doar reprezentanţii lucrătorilor şi managementul (sau sindicate şi asociaţii patronale), la care guvernul participă indirect sau nu.
Conform definiției propuse de OIM, dialogul social poate fi informal sau poate fi instituționalizat. Cel mai adesea, se prezintă ca o combinație între cele două variante. Poate avea loc la nivel național, regional sau la nivel de întreprindere. Poate fi interprofesional, sectorial sau o combinație între acestea. Dialogul social poate avea forme diferite, adică să cuprindă negocierea colectivă, dar și alte forme de negociere, consultare sau comunicare între partenerii sociali și guvernanți.
Raportul integral al Organizației Internaționale a Muncii despre dialogul social, în varianta rusă, poate fi descărcat aici.