Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” VP №20

29.05.2013

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” 

Rubrica „Cetăţeanul şi legea” vine în aju­torul cititorului nostru care caută răspun­suri la întrebări de ordin juridic. Conti­nuăm această tradiţie, pentru ca cititorii, care sunt şi salariaţi la diverse întreprin­deri, să nu se simtă vulnerabili juridic în faţa celor care încearcă să-i manipuleze. La întrebările primite la redacţie va răs­punde şeful Departamentului juridic al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova, Ion Preguza(tel. 022-23-76-39). 

Indemnizaţia pentru eliberarea din serviciu

În situaţia când am activat timp de 25 de ani la o întreprin­dere, dar cu opt ani în urmă au fost întrerupte relaţiile de muncă timp de un an din proprie iniţiativă . Care din aceste perioade se calculează la acordarea indemnizaţiei pentru eliberarea din serviciu în legătură cu reducerea numărului de personal de la întreprindere?

Nicolae Cristescu, or. Cahul

Potrivit art. 186, alin. (1), lit. a) din Codul muncii, salariaţilor con­cediaţi în legătură cu lichidarea unităţii sau cu încetarea activităţii angajatorului persoană fizică (art. 86 alin.(1) lit.b)), sau cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate (art. 86 alin.(1) lit.c)) li se garantează, pentru prima lună, plata unei indemnizaţii de concedi­ere egală cu mărimea sumată a unui salariu mediu săptămânal pentru fiecare an lucrat la unitatea în cauză, dar nu mai mică decât un salariu mediu lunar. Dacă unitatea a fost succesorul de drept al unei unităţi reorganizate anterior şi contractul individual de muncă cu salariaţii în cauză nu a încetat anterior (art. 81), se vor lua în calcul toţi anii de activitate.

Din conţinutul dispoziţiilor menţionate rezultă că, plata indemniza­ţiei de eliberare din serviciu se efectuează pentru perioada de activitate la unitatea respectivă. Cu alte cuvinte, această perioadă include durata contractului individual de muncă care nu a încetat anterior în temeiu­rile specificate în art. 81 din Codul muncii.

Acest articol din Codul muncii (art. 81) stabileşte că contractul in­dividual de muncă poate înceta: a) în circumstanţe ce nu depind de voinţa părţilor (art. 82, 305 şi 310); b) la iniţiativa uneia dintre părţi (art. 85 şi 86).

Sensul juridic al acestei garanţii constă în faptul că mărimea indem­nizaţiei de concediere să se afle în raport direct cu durata stagiului de muncă neîntrerupt la unitatea respectivă.

După cum aţi menţionat, cu opt ani în urmă v-aţi eliberat din servi­ciu din proprie iniţiativă, adică în temeiul art. 85 din Codul muncii.

Pe motivul acestei eliberări din serviciu sau încetării contractului individual de muncă la iniţiativa Dumneavoastră a fost întreruptă pe­rioada de muncă la unitatea respectivă şi, prin urmare, anii lucraţi pînă la eliberarea dată din serviciu la iniţiativa Dumneavoastră (art. 85 din Codul muncii) nu se includ în anii de muncă pentru care se plăteşte indemnizaţia de concediere.

Or, la calcularea indemnizaţiei de eliberare din serviciu în legătură cu reducerea numărului ori a statelor de personal la unitate se vor lua în calcul doar anii lucraţi după reangajarea în funcţie, adică ultima pe­rioadă.

Durata concediului neplătit 

Durata concediului neplătit se include sau nu în vechimea în muncă, care dă dreptul la concediul de odihnă anual ?

Corneliu Ţurcanu, Chişinău

În cazul în care salariatul s-a aflat în concediu neplătit cu o dura­tă de până la 14 zile calendaristice, această perioadă va fi calculată în vechimea în muncă, care dă dreptul la concediul de odihnă anual. Pe­rioada aflării în concediu neplătit cu o durată care depăşeşte 14 zile calendaristice, poate fi inclusă în vechimea care dă dreptul la concediul anual, dacă convenţiile colective, contractul colectiv sau cel individual de muncă prevede această situaţie (art. 114 din Codul muncii).