Școala de Vară PERC: „Criza și recuperarea în regiunea PERC. Provocări sindicale și măsuri de răspuns”

Școala de Vară PERC (Consiliul Regional Pan-European al Confederației Internaționale a Sindicatelor (ITUC)) s-a desfășurat în perioada 16-17 iunie în format de videoconferință. Școala PERC este un forum de discuții în care lideri și experți sindicali pot discuta probleme de interes comun. În acest an, ținând cont de criza provocată de COVID, Școala s-a concentrat pe schimbările globale în lumea muncii cauzate de răspunsul la virus și recuperarea în Europa. Sindicaliști din diferite țări ale regiunii au făcut schimb de opinii cu privire la consecințele crizei COVID și au discutat mesaje generale pentru contribuția regională la Summitul tripartit al OIM, programat pentru iulie 2020. Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a fost reprezentată la această Școală de către Tatiana Marian, șef al Departamentului mass-media și relații internaționale.

Luca Visentini, Secretar General al PERC și al Confederației Europene a Sindicatelor (ETUC), a raportat despre principalele realizări ale mișcării sindicale europene în construirea unui răspuns consolidat la criză în cadrul Uniunii Europene, precum și în cadrul relațiilor și sprijinului extern al UE. Sharan Burrow, secretarul general al ITUC, a identificat principalele domenii prioritare asupra cărora se concentrează atenția mișcării sindicale internaționale: locuri de muncă, venituri și salarii, protecție socială universală, responsabilitatea afacerilor, securitatea muncii, responsabilitatea statului. Maria Helena Andre, directorul OIM-ACTRAV, a prezentat patru piloni ai abordării OIM asupra crizei COVID: stimularea economiei și a ocupării forței de muncă, sprijinirea întreprinderilor, a locurilor de muncă și a veniturilor, protejarea lucrătorilor la locul de muncă și dialogul social pentru soluții durabile.

În cadrul discuției, participanții au subliniat problemele cu care se confruntă sindicatele lor, în special în ceea ce privește menținerea locurilor de muncă și a veniturilor, sănătatea și siguranța lucrătorilor, asigurarea drepturilor fundamentale, inclusiv libertatea de asociere. Membrii Comitetului de femei PERC au solicitat o atenție deosebită asupra impactului de gen al crizei, creșterii violenței în familie, nevoia de investiții și regularizarea economiei de îngrijire. Impactul distructiv asupra perspectivelor de angajare a tinerilor a fost analizat de tinerii participanți la Școală. Participanții au discutat, de asemenea, despre încălcări specifice ale drepturilor pe care guvernele și angajatorii le-au comis în mai multe țări ale regiunii, cum ar fi Albania, Ungaria, Polonia, Ucraina, Kârgâzstan și altele.

O atenție deosebită a fost acordată participării la Summit-ul la nivel înalt tripartit al OIM. Heinz Koller, director regional OIM pentru Europa și Asia Centrală, a prezentat principalele dispoziții ale Summit-ului, care va fi organizat la 1 iulie 2020. În timpul dezbaterii, sindicaliștii din regiune au formulat mai multe mesaje prioritare pentru Summit-ul OIM:

• Nevoia de a rezolva problema creării unui model economic mai durabil, bazat pe o tranziție echitabilă și justiție socială. Durabilitatea și recuperarea nu ar trebui să fie o revenire la vechea stare normală.
• Dialogul social este cel mai de succes mijloc de dezvoltare a politicilor și acțiunilor la nivel de stat pentru a rezolva problemele crizei de asistență medicală și economică cu care ne confruntăm și a negocierii colective ca instrument de ajustare a deciziilor corporative. Dialogul social eficient și negocierea colectivă sunt posibile numai atunci când libertatea de asociere este respectată și partenerii sociali au mijloace și oportunități adecvate.
• Drepturile fundamentale ale lucrătorilor trebuie respectate, iar OIM ar trebui să trimită un semnal clar și fără echivoc guvernelor și angajatorilor care folosesc criza ca falsă scuză pentru atacarea libertăților fundamentale.
• Criza a afectat în mod disproporționat cei care erau deja în condiții de muncă precare, în special tinerii, precum și lucrătorii casnici, lucrătorii migranți, multe dintre ele fiind femei. Este timpul să insistăm asupra garanțiilor universale de muncă, precum și crearea unui fond global de protecție socială pentru a asigura protecția socială universală, care este, de asemenea, un element cheie pentru realizarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
• Subestimarea sistematică a sectoarelor „de bază” și a serviciilor publice din multe țări europene ca urmare a privatizării, externalizării și investițiilor insuficiente a dus la decesul a mii de oameni. În multe cazuri, guvernele pur și simplu nu dispuneau de resurse pentru a face față acestei probleme, deoarece sănătatea publică a fost sacrificată cu mult înainte de COVID-19.
• Criza nu a făcut decât să agraveze lacunele deja existente, în primul rând de gen, în ceea ce privește salariile, accesul și adecvarea protecției sociale. Este posibil ca femeile să continue să lucreze în prim-plan în sectoarele vitale în toate circumstanțele, precum și în gospodării, adesea confruntate cu multitasking-ul inerent al muncii la distanță și îngrijirea copiilor și a familiei. În plus, în contextul crizelor economice, impactul asupra femeilor este în mod disproporționat defavorabil, cu riscuri crescânde de sărăcie în rândul lucrătorilor.
• Investiția în servicii de îngrijire comunitară de înaltă calitate și la prețuri accesibile ar trebui să rămână o prioritate maximă pentru a răspunde nevoilor populației în timpul unei pandemii, precum și într-o nouă „normalitate”. Sectoarele de îngrijire și servicii ar trebui să fie oportunități pentru o mai bună angajare. Recunoașterea și calificările pentru munca de îngrijire care rămâne neplătită sunt necesare pentru a permite femeilor să facă parte integral din piața muncii. Lupta împotriva violenței la locul de muncă și acasă – care este și locul de muncă pentru mulți – trebuie să continue prin crearea unui cadru și a unei practici legale.
• Deși sprijinul pentru întreprinderi și ocuparea forței de muncă este important, nu este suficient. Locurile de muncă de milioane de lucrători sunt protejate, dar au fost forțate să își susțină familiile cu venituri reduse bazate pe sisteme naționale de salarii minime inadecvate, în special în țările estice ale regiunii. Criza a intensificat doar lupta pentru salarii decente, la care sindicatele lucrează de ani buni.
• Asistența de urgență de stat pentru sustenabilitatea afacerilor trebuie să aibă condiții. Doar o afacere responsabilă care plătește impozite corecte în țările în care își desfășoară activitatea, respectă drepturile individuale și colective ale lucrătorilor și realizează o analiză cuprinzătoare, inclusiv din punct de vedere al impactului asupra mediului, contribuie la sustenabilitatea societății și, prin urmare, are dreptul la o astfel de susținere.
• Apariția de noi riscuri ca succesul progreselor tehnologice în gestionarea crizei asociate cu izbucnirea virusului va fi utilizat în continuare pentru implementarea controlului digital de către stat și angajatori asupra lucrătorilor, cu încălcarea libertăților personale și a vieții private.
• COVID-19 este o boală profesională. În prezent, acesta este un factor de risc cunoscut pentru milioane de lucrători, în special în sectoarele de prim rang: asistență medicală, retail, transport, dar nu numai. Aceasta trebuie recunoscută atât la nivel național, cât și internațional, prin dezvoltarea de standarde de muncă adecvate.

Departamentul mass-media și relații internaționale al CNSM