Sergiu BERNEVEC: Potenţial enorm pentru crearea locurilor de muncă, plusvalorii şi a capacităţilor de export

Interviu cu preşedintele Federaţiei Naţionale a Sindicatelor din Agricultură şi Alimentaţie „Agroindsind”, Sergiu Bernevec

Semnarea Acordului de Asociere a ţării noastre la Uniunea Europea­nă aproape că va coincide cu Ziua Profesională a Agricultorilor. Ce semnificaţie are aceasta pentru sectorul agroalimentar?

E un bun semnal şi o speranţă, în spe­cial, pentru sectorul agrar. Aceasta ne des­chide posibilitatea de a pătrunde pe o pia­ţă cu o capacitate enormă de plată şi de a avea acces la fondurile europene. Uniunea Europeană întotdeauna a investit mult în agricultură, a subvenţionat acest sector. Şi noi trebuie să facem acest lucru. Acum agricultorii produc mai frecvent culturi tehnice, deoarece nu necesită multă forţă de muncă, care este deficit şi costă relativ scump. Dacă vor fi suplimentate subvenţi­ile din partea statului, ei vor începe să se orienteze spre produsele cu valoare adă­ugată mare şi vor putea să angajeze mai mulţi lucrători.

Sunt populare sindicatele în rân­dul agricultorilor?

În perioada sovietică erau foarte po­pulare şi aveau atunci în jur de un milion de membri. Acum situaţia este mult mai dificilă. Şi numărul angajaţilor este mai mic. Conform datelor statistice, în agri­cultură sunt ocupate 303 mii de persoa­ne. 65 de mii dintre acestea sunt salariaţi cu contract individual de muncă, iar alte circa cinci mii, conform prognozei pentru 2014, urmează să achite în mod individual contribuţii de asigurări sociale. Unde sunt toate celelalte persoane ocupate în agricul­tură, nu se ştie.

Din cei 65 de mii, 35 de mii sunt mem­bri de sindicat. Procentul de acoperire cu membri de sindicat este de peste 50 la sută, adică unul foarte mare.

Şi care este aria geografică a aces­tora?

Avem comitete sindicale în toate ra­ioanele ţării. Cu regret, acum numărul de membri se reduce anual cu până la 5-10 la sută şi nu pentru că ar scădea popula­ritatea sindicatelor în mediul rural sau agricultură. Problema e că numărul de sa­lariaţi din agricultură se reduce, forţa de muncă activă migrează, iar cei care rămân îmbătrânesc şi pleacă la pensie.

Credeţi că apropierea de standar­dele UE va schimba situaţia?

Dacă în urma semnării Acordului de Asociere, numărul de membri nu va creşte, cel puţin, va rămâne stabil. Ne aşteptăm să vină şi mai mulţi investitorii străini care, de regulă, nu lucrează la negru. Şi cu cât mai mulţi agenţi economici vor activa şi vor plăti salarii legal, cu atât mai bună va fi situaţia social-economică a salariaţilor din sectorul agroalimentar. Noi aşteptăm o stabilitate şi o previzibilitate. Vrem să ştim ce au de gând să facă autorităţile, când şi ce reforme vor implementa şi, dacă sunt adoptate legi, să fie şi realizate în practică. Noi credem că, odată cu semnarea Acor­dului de Asociere, multe din problemele existente vor fi soluţionate.

Guvernul nu discută toate iniţiati­vele cu sindicatele?

Nu toate. Iată chiar şi majorarea până la 20 la sută a taxei pe valoare adăugată în agricultură. A fost o măsură extrem de ne­populară. Ea nu se regăseşte în ţările din regiune. Acestea, dimpotrivă, micşorează taxa respectivă.

Mai mult, sindicatele, şi patronatele, şi asociaţiile producătorilor s-au pronunţat întotdeauna contra acestei măsuri, care nu se îndreptăţeşte nici sub aspect finan­ciar, nici economic. Dacă era promovată o politică previzibilă, chibzuită, coordonată cu partenerii sociali, sunt sigur că nici nu se ajungea la această situaţie. În prezent, se discută depsre revenirea la cota de opt la sută a tva. Acest lucru va crea premise suplimentare pentru dezvoltarea agricul­turii, crearea de locuri de muncă şi majo­rarea salariilor.

Anterior, autorităţile statului con­siderau că alte sectoare trebuie să fie propulsorul economiei.

Ulterior, însă, partenerii de dezvolta­re ai ţării au spus clar că nu trebuie să ne facem iluzii privind perspectivele econo­mice. Sectorul agroalimentar va rămâne principala ramură, care poate oferi şi lo­curi de muncă, şi plusvaloare şi potenţial de export, inclusiv pe piaţa UE. Pentru aceasta, trebuie atrase investiţii străine, acordate subvenţii, majorate salariile, ca forţa de muncă bine pregătită să se anga­jeze în sectorul agroalimentar.

Cât de pregătiţi sunt specialiştii federaţiei şi cât de funcţional este acest sindicat?

Rolul principal al unui sindicat este de a reprezenta salariaţii-membri şi de a participa activ în dialogul social. Noi am finalizat negocierile la nivel de ramură, avem modificări, practic, în fiecare an în Convenţia colectivă, întotdeauna reuşim tot ce ne propunem. Aceasta înseamnă că federaţia este suficient de puternică, con­vingătoare şi, în raport cu partenerii soci­ali, găseşte compromisuri şi soluţii pentru toate problemele.

Care este cea mai mare reuşită ob­ţinută în acest an în cadrul dialo­gului tripartit?

Negocierile din cadrul comisiei de dia­log social la nivel ramural le-am finalizat de curând şi ne putem lăuda cu includerea unei prevederi în Convenţia ramurală pri­vind majorarea până la 1500 de lei a sala­riului minim în agricultură pentru prima categorie de salarizare. Toate salariile vor fi mărite.

Excepţie face, din păcate, personalul auxiliar pentru care acest salariu va fi de 1400 de lei. Am ţinut cont şi de specialiştii remuneraţi pe bază de salariu de funcţie. Noi am stipulat ca pentru ei, majorarea să se efectueze în proporţie egală cu procen­tul de creştere a salariului tarifar.

În ce măsură va influenţa această majorare migraţia lucrătorilor din agricultură?

Noi suntem destul de optimişti, deoare­ce se fac presiuni pe piaţa muncii. În pre­zent, este foarte dificil să angajezi un lucră­tor cu o remunerare foarte mică. Odată cu majorarea salariilor, credem că vor apărea premise şi pentru soluţionarea problemei pensiilor.

Vă referiţi şi la procesul iniţiat de autorităţi pentru reformarea siste­mului de pensii?

Noi sperăm să obţinem ca salariaţii din agricultură să dispună de drepturi egale cu cei din celelalte domenii. În prezent, cele mai mici pensii le au lucrătorii din acest sector. Aici este şi o nedreptate socială, de­oarece la stabilirea pensiei se calculează 40 la sută din salariul mediu pe agricultură, şi nu pe economie, cum se face la toate cele­lalte categorii. Acum se poartă negocieri în acest sens. Noi cerem să existe un sistem de pensionare unic, transparent şi care să ofe­re condiţii egale pentru toţi salariaţii. Acest lucru îl promit şi autorităţile şi noi sperăm că această nedreptate va fi corectată.

Se are în vedere şi faptul că mulţi lucrători din agricultură nu dispun de asigurare socială?

Acum, pentru unii angajaţi din agricul­tură achitarea acestor contribuţii este be­nevolă. Considerăm că e un nonsens. Noi am cerut în permanenţă ca acestea să fie obligatorii, iar pentru protejarea lucrăto­rilor propunem introducerea impozitului consolidat în agricultură, care să fie calcu­lat în funcţie de suprafaţă şi să fie achitat de toţi cei care lucrează pământul.

Sursa: www.vocea.md