Peste 30 de persoane – sindicaliști, membri ai societății civile și reprezentanți ai poliției naționale, s-au întrunit la 30 noiembrie curent, în cadrul mesei rotunde „Eforturi comune în combaterea tuturor formelor de violență”, organizată de Comisia de femei a Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM). Întâlnirea a avut loc în contextul marcării anuale, la 25 noiembrie, a Zilei internaționale pentru eliminarea violenței împotriva femeilor.
Liuba Rotaru, președintă a Comisiei de Femei a CNSM, s-a arătat alarmată de creșterea cazurilor de violență domestică pe timp de pandemie, fapt pentru care a venit cu inițiativa organizării acestei întruniri. ”Convocarea noastră este dictată de realitatea pe care o trăim cu toții și de dorința de a schimba lucrurile spre bine. Creșterea cazurilor de violență domestică, frica victimelor de a denunța agresorul, indiferența celor din preajmă, iresponsabilitatea autorităților locale, în unele cazuri și a altor organe competente, indică faptul că batem pasul pe loc”, a spus Rotaru.
”Avem o legislație, care ar trebui să prevină și să protejeze cetățenii în oricare mediu se află. Avem strategii la nivel de țară, ONG-uri, structuri sindicale, trebuie doar să ne unim forțele, să sensibilizăm societatea prin toate mijloacele posibile, în primul rând prin accesul la informație. Aș dori să reiterez încă odată și să insist pe necesitatea impetuoasă de ratificare a Convenției Organizației Internaționale a Muncii nr. 190 privind eliminarea violenței și a hărțuirii la locul de muncă, așa cum la nivel internațional, în prezent, se duce un lucru intens în acest sens”, a menționat sindicalista.
Nighina Azizov, coordonatoare de programe în domeniul eliminării violenței împotriva femeilor, UN Women Moldova, a relatat celor prezenți despre asistența juridică și psihologică pentru victimele violenței domestice.
”Ne aflăm în perioada când a fost dat startul campaniei „16 zile împotriva violenței în bază de gen”, care, în acest an, are ca subiect de bază accesibilitatea serviciilor generale și specializate. Din păcate, la început de pandemie mai multe centre de adăpost pentru femei au fost închise din cauza Covid-19. Femeile care sunt agresate acasă au acum un acces foarte limitat la aceste servicii. În cest sens au fost realizate mai multe activități comune, în parteneriat cu instituțiile de asigurarea ordinii publice, poliția în special, asistenți sociali și prestatorii de servicii”, a subliniat Azizov.
Veronica Lupu, președinta Asociației „Femeia pentru Societatea Contemporană”, expert juridic în jurisprudența pentru victimele traficului de ființe umane, a constatat că, după mai bine de 20 de ani de activitate în domeniul combaterii și prevenirii tuturor formelor de violență asupra femeilor, Republica Moldova stagnează la acest capitol.
„Sunt foarte multe motive din care femeile din țară în continuare sunt victime ale acestui flagel. Violența domestică, de fapt, a generat alt flagel, cu care am început să ne confruntăm serios în anii 90 – traficul de ființe umane, deoarece femeile își doreau să evadeze, să fugă de problemele la care erau supuse acasă și să plece peste hotare, în căutarea unor posibilități mai bune de muncă, independență financiară, condiții de trai mai bune, și nimereau în vizorul structurilor criminale”, a opinat experta.
La rândul său, Dorel Nistor, șef al Secției de interacțiune cu comunitatea din cadrul Inspectoratului Național de Securitate Publică, a menționat că despre cazurile de violență în familie se raportează mai des, deoarece, lumea a ajuns să conștientizeze că violența nu mai este doar problema familiei unde se întâmplă astfel de cazuri, ci a întregii societăți.
„Doar pe parcursul a 10 luni ale anului curent, poliția a recepționat peste 11 mii de apeluri despre cazuri de violență în familie. Dintre acestea, peste 750 au fost calificate drept infracțiuni de violență în familie, iar peste 1400 cazuri – drept contravenții. În același timp, au fost aplicate peste 4 mii de ordine de restricții de urgență de către poliție și asigurate cu supravegherea și ordonanța de protecție alte peste 500 de cazuri. În toate sesizările au fost aplicate măsuri de constrângere și influență, pentru a reduce riscul de repetare a situațiilor”, a spus Nistor. El a adăugat că de la 3 ianuarie 2021 va fi aplicată și monitorizarea electronică a agresorilor familiali.
Violenței împotriva femeilor este considerată violența în baza de gen, deoarece afectează femeile pentru faptul că sunt femei. Această încălcare gravă a drepturilor femeilor se poate manifesta sub diferite forme: violența psihologică, fizică, spirituală, economică și sexuală.
Conform unui studiu al UN Women din 2018, 73% dintre femei au fost supuse unor forme de violență din partea partenerului intim (psihologică, fizică sau sexuală) de la vârsta de 15 ani, 71% au fost supuse violenței psihologice, 33% – violenței fizice, iar 9% – violenței sexuale din partea partenerului intim. Statistica prezentată de poliția națională în 2018 arată că aproape 90% dintre victimele violenței în familie sunt femei și fete.
Departamentul mass-media și relații internaționale