Sindicaliștii au pichetat astăzi, 9 decembrie, sediul Parlamentului, cerând deputaților să ia în considerație amendamentele Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM) la proiectul privind reforma sistemului de pensii, care este supus dezbaterilor în prima lectură în cadrul ședinței Legislativului.
La acțiune au participat reprezentanții federațiilor sindicale de ramură, care au scandat: ”Vrem pensii decente”, ”Nu muncii la negru”, ”Echitate socială”, ”Majorarea salariului minim”, ”Valorizarea pensiilor pentru toți pensionarii”, ”Vârsta de pensionare corelată cu speranța de viață”, ”Pensia anticipată: astăzi, nu mâine”.
”Vrem ca vocea noastră să fie auzită, astfel încât parlamentarii să adopte o reformă în favoarea cetățenilor, care să nu admită inechitatea socială”, a declarat Oleg Budza, președintele CNSM.
Petru Chiriac, vicepreședinte al CNSM, a dat citire amendamentelor sindicatelor la proiectul de reformă, care au fost înmânate și deputaților, menționând că cele mai stringente prevederi ale acestuia se referă la: majorarea vârstei de pensionare și a stagiilor de cotizare, recalcularea pensiilor pentru persoanele care continuă să activeze în câmpul muncii după stabilirea pensiei pentru limită de vârstă, indexarea pensiilor, acordarea dreptului la stabilirea anticipată a pensiei pentru limită de vârstă asiguraților și instituirea pensiei de bază pentru toți beneficiarii de pensii.
”Vrem ca vocea noastră să fie auzită, astfel încât parlamentarii să adopte o reformă în favoarea cetățenilor, care să nu admită inechitatea socială” – Oleg Budza, președinte CNSM.
Sindicaliștii au reușit să poarte discuții cu un grup de deputați din partea opoziției, care au dat asigurări că vor cere prelungirea discuțiilor cu societatea civilă pe marginea acestui subiect, pentru a fi examinate propunerile tuturor părților, stabilindu-se, în acest sens, o întâlnire pentru săptămâna viitoare.
Tot astăzi, în cadrul unei conferințe de presă, conducerea CNSM a menționat că susține necesitatea reformării sistemului de pensii din țară, doar că aceasta să fie realizată în paralel cu alte reforme: combaterea muncii la negru și a achitării salariilor „în plic, atragerea investițiilor în țară, crearea locurilor de muncă bine plătite, majorarea salariilor în sectorul bugetar etc.
Oleg Budza a precizat că reforma pensiilor trebuie să ia în considerație câteva aspecte importante – speranța de viață scăzută și sănătatea precară a cetățenilor moldoveni. ”Dacă statul ar întreprinde măsurile cuvenite pentru a diminua economia informală, care a atins proporții deosebite în ultimii ani, s-ar identifica resursele financiare necesare pentru îmbunătăți situația social-economică și sănătatea cetățenilor, ceea ce ar permite ca reformarea sistemului de pensii să nu fie atât de dureroasă pentru salariați și membrii de sindicat”, a opinat liderul sindical.
Budza a subliniat că subiectul reformei sistemului de pensii fost pus în discuție de sindicaliști și în cadrul platformelor de dialog social – la ultima ședință a Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, condusă de prim-vicepremierul Octavian Calmîc; la întrevederea de luni, 5 decembrie, cu prim-ministrul Pavel Filip, dar și în cadrul Comisiilor permanente ale Parlamentului.
La rândul său, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, a accentuat participarea activă a reprezentanților sindicatelor în grupul de lucru privind realizarea conceptului de reformă a sistemului de pensii, unde și-au prezentat propunerile referitor la acest subiect. Totodată, el a opinat că proiectul aprobat de Guvern este, în general, bine intenționat. ”Noi, însă, ne dorim îmbunătățirea acestuia, astfel încât reforma să poată asigura un sistem de pensii echitabil și sustenabil, care să garanteze un trai decent beneficiarilor de pensii”, a spus Sainciuc.
Una din prevederile cheie ale proiectului de reformă, asupra cărora sindicatele au o viziune diferită decât cea a statului, se referă la majorarea vârstei de pensionare și stagiilor de cotizare, care, în opinia lor, va avea un impact nefast asupra cetățenilor Republicii Moldova. Drept argument al majorării se aduc exemplele țărilor occidentale, însă, fără a ține cont de speranța de viață a femeilor și bărbaților din țară, care este încă la un nivel foarte jos în comparație cu aceste țări.
Conform datelor BNS în anul 2015, speranța de viață la naștere a constituit 75,5 ani pentru femei și 67,5 ani pentru bărbați. Raportul Mondial privind Îmbătrânirea Populației pentru anul 2015, elaborat de Organizația Națiunilor Unite, clasează Republica Moldova pe penultimul loc la categoria speranța de viață a bărbaților și, respectiv, ultimul loc la speranța de viață a femeilor, în clasamentul țărilor europene.
Un alt aspect îngrijorător al reformei propuse se referă la acordarea dreptului de recalculare anuală a pensiilor doar persoanelor care își vor stabili pensiile pentru limită de vârstă începând cu 1 ianuarie 2017. Astfel, persoanele care deja beneficiază de pensii și continuă să activeze în câmpul muncii, achitând pe parcursul anilor contribuții de asigurări sociale, vor fi discriminate față de noii pensionari, fiind private de acest drept.
La fel, proiectul de lege aprobat de Guvern vine să diminueze drepturile pensionarilor prin indexarea pensiilor o singură dată pe an și doar la indicele prețurilor de consum, în cazul în care valoarea acestuia depășește 2%, fapt care, în opinia sindicaliștilor, va conduce la indexarea neadecvată și întârziată a acestora. Prin urmare, CNSM insistă ca indexarea pensiilor să fie efectuată de două ori pe an: la 1 aprilie și la 1 octombrie.
”Ne dorim îmbunătățirea proiectului, astfel încât reforma să poată asigura un sistem de pensii echitabil și sustenabil, care să garanteze un trai decent beneficiarilor de pensii” – Sergiu Sainciuc, vicepreședinte CNSM
Sindicatele au mai solicitat acordarea dreptului la stabilirea anticipată a pensiei pentru limită de vârstă asiguraților care au realizat stagiul complet de cotizare cu cinci ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare, care este una din practicile internaționale în domeniul securității sociale. Însă, proiectul condiționează acordarea dreptului respectiv cu trei ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare de 65 de ani pentru bărbați și de 62 de ani pentru femei.
În acest context, pentru a asigura aplicarea efectivă și funcțională a normei, este necesar de a acorda dreptul la pensionare anticipată persoanelor care au realizat stagiul total de cotizare prevăzut de lege cu cel puțin trei-cinci ani anterior vârstei de pensionare standard la momentul respectiv, dar nu la vârsta standard care va fi atinsă tocmai în anul 2026 pentru femei și 2025 pentru bărbați. Or, norma respectivă în varianta aprobată de Guvern va fi una nelucrativă.
De menționat este și faptul că Guvernul a ignorat vehement propunerile sindicatelor de instituire a pensiei de bază pentru toți beneficiarii de pensii. Mai mult decât atât, proiectul prevede anularea, începând cu 1 aprilie 2017, a suportului financiar de stat pentru beneficiarii de pensii stabilite în conformitate cu Legea nr.156/1998 privind pensiile de asigurări sociale de stat. Astfel, de suportul menționat vor fi lipsiți beneficiarii de pensii în mărime de până la 1500 de lei, fapt ce este inadmisibil, atât timp cât nu a fost instituită pensia de bază acordată tuturor beneficiarilor de pensii.
Altă prevedere din proiectul de reformă, asupra căreia CNSM s-a expus categoric împotrivă, ține de valorizarea pensiilor doar beneficiarilor care le-au stabilit în anii 2001-2008. Conform proiectului, doar 67,8 de mii de pensionari vor beneficia de valorizarea venitului asigurat inclus la calcularea pensiei pentru limită de vârstă. Celelalte 459 de mii persoane (270 de mii care s-au pensionat anterior anului 2001 și 189 de mii – pensionate în anii 2009-2016) vor fi lipsite de dreptul la valorizare și majorarea cuantumurilor pensiilor.
Lista integrală a amendamentelor CNSM la proiectul privind reforma sistemului de pensii se anexează.