Sindicaliștii insistă asupra examinării suplimentare a propunerii de stabilire, începând cu 1 ianuarie 2023, a salariului minim pe țară în mărime de 5000 de lei

Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) își exprimă dezacordul față de abordarea problemei stabilirii salariului minim pe țară și insistă asupra examinării suplimentare a propunerii de stabilire, începând cu 1 ianuarie 2023, a salariului minim pe țară în mărime de 5000 de lei, măsură mult așteptată de salariații din țară, care prin muncă și plata impozitelor contribuie la dezvoltarea economiei și crearea bugetului public național. Despre aceasta se arată în adresarea CNSM către Natalia Gavrilița, prim-ministru al Republicii Moldova.

“Suntem profund nedumeriți de abordarea neconstructivă a majorării salariului minim pe țară, vociferată de Ministerul Finanțelor în cadrul ședinței Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective din 7 noiembrie curent, care a venit cu propunerea de a stabili salariul minim pe țară în mărime de 4000 de lei, deși mediul de afaceri a susținut propunerea sindicatelor. Considerăm că cuantumul propus de 4000 de lei nu va acoperi nici rata inflației din anul curent, deși prevederile alin. (1) al art. 12 din Legea salarizării nr. 847/2002 expres statuează că salariul minim se stabilește și se reexaminează de Guvern în modul prevăzut de legislație, după consultarea partenerilor sociali, în funcție de rata medie anuală a inflației și rata de creștere a productivității muncii la nivel național.”, se arată în adresarea CNSM.

Având în vedere că la etapa actuală populația țării se află în fața unei provocări majore în legătură cu evoluția social-economică din țară, urmare a crizei energetice și a impactului acesteia asupra puterii de cumpărare, CNSM vine cu un șir de argumente cu privire la necesitatea stringentă de a majora salariul minim pe țară. Textul integral al adresării CNSM, semnată de Igor Zubcu, președinte al Confederației, către Natalia Gavrilița, prim-ministru al Republicii Moldova, în care sunt expuse argumentele respective, poate fi accesat aici.

“Este salutabil angajamentul autorităților de a contribui la compensarea parțială a facturilor la resurse energetice pentru consumatorii casnici, însă, fără asigurarea creșterii salariale, îndeosebi pentru persoanele care beneficiază de salarii la nivelul salariului minim pe țară, persoanele în cauză nu vor fi în stare să se întrețină cu strictul necesar, nemaivorbind de faptul că ar putea ajunge, inclusiv, în incapacitatea de a-și onora facturile pentru serviciile comunale, în acest caz eforturile Guvernului de a susține populația pe perioada rece a anului prin acordarea compensațiilor vor deveni zădarnice.”, subliniază CNM.

Amintim că atât Carta Socială Europeană (revizuită), cât și Directiva  Parlamentului European și a Consiliului privind salariile minime adecvate în Uniunea Europeană, recent aprobată, prevăd mecanismul de stabilire a salariului minim pe țară în mărime de 50% din salariu mediu lunar brut. Propunerea dată a fost înaintată partenerilor sociali  – Guvern și Confederația Națională a Patronatului din Republica Moldova, pentru negocieri, precum și pusă în discuție în cadrul mai multor ședințe ale Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective, începând cu 26 august 2022.