„SINDLEX” la un an de activitate: Reformele nu pot fi făcute fără finanţare

La 25 aprilie 2012 a avut loc conferinţa de consti­tuire a Federaţiei Sindica­telor din Moldova „SINDLEX” în cadrul CNSM, fiind înregistrată de Mi­nisterul Justiţiei la 5 iulie 2012. Săptămâna trecută „SINDLEX” a împlinit un an de la începutul activi­tăţii sale, după fuzionarea mai multor sindicate. Cu această ocazie am discu­tat mai multe aspecte ale activităţii acesteia cu pre­şedintele Federaţiei, dr. în drept Mihai Laşcu.

Din istoricul Federaţiei

În anul 2011, în scopul conso­lidării drepturilor social-econo­mice şi intereselor legale ale co­laboratorilor organelor de drept din RM, Sindicatul „Demnitate” a adresat Sindicatului „SindMAI” propunerea cu iniţiativa de a crea un centru sindical nou – Fede­raţia Sindicatelor din Moldova „SINDLEX”.

Consolidarea mişcării sindicale a continuat şi în luna octom­brie 2012 Federaţia „SINDLEX” examinează deja cererea despre afiliere a Sindicatului Lucrăto­rilor din Învăţământ şi Educaţie „Viitorul”. Astfel, „SINDLEX” de­vine un centru sindical naţional interramural.

Astăzi, subiecţii Federaţiei au specificul său de activitate, dar una și aceeași dorință – de a îm-bunătăți condițiile de muncă, de trai, sociale ale membrilor de sindicat. De asemenea, în cadrul Federaţiei sunt funcționari pu­blici, funcționari cu statut spe­cial din Inspectoratul general de poliție, din poliția de frontieră, din Serviciul protecției civile și stării excepționale, angajați din sectorul educațional și un număr important al angajaților auxi­liari tehnici care asigură func-ționalitatea acestor instituţii.

„Ideea unirii mișcării sin­dicale a fost realizată în 2007, atunci când două confederații – Confederația Sindicatelor Li­bere din Moldova „Solidaritate” și Confederația Sindicatelor din Republica Moldova – au decis să se unească. Atunci exista expresia „federalizarea Confederației””, ne spune Mihai Laşcu.

Pentru un membru de sindi­cat va fi importantă, în primul rând, asistența pe care o va primi. „Atunci când este un număr mic de membri de sindicat, o defalca­re mică co-tizațională este inefi­cientă și n-ai posibilitatea să faci atât asistența juridică sau socială, și nici să te implici în procesele de tratative mai puternic. Dacă vom fi mai uniți, o să fim mai pu­ternici”, precizează preşedintele „SINDLEX”.

Colaborare internaţională

„Avem mai multe acorduri de colaborare, semnate cu di­ferite organizaţii sindicale din Europa. Pe linia Sindicatului „Vi­itorul” avem acordul cu Federa-ția Educației Naţionale din Ro-mânia, actualmente „Spiru Ha-ret”. Sindicatul „Demnitate” este membru al Uniunii Europene a Polițiștilor. Practica colegilor din România ne-a ajutat să facem pri­ma Convenție colectivă, pe care am semnat-o cu fostul ministru al Afacerilor Interne, Victor Ca­tan. Apoi au urmat acorduri cu colegii din Ucraina, Rusia, Litua­nia, Letonia, Bulgaria, iar în vară semnăm cu colegii din Olanda”, ne spune Mihai Laşcu, referindu-se la activitatea externă a sindica­tului, precizând că, astfel, se face un schimb eficient de experiență.

Avantajele unui poliţist în RM

„Orice muncă, dacă este bine asigurată din partea statului și este plătită, atunci ea este demnă de îmbrățișat. Dacă ea este în afa­ra atenţiei statului, noi, sindicate­le, trebuie să intervenim. Pentru că cei din domeniul educației sunt persoanele care pregătesc oamenii de mâine, iar poliţia acordă un serviciu important – securitatea individuală, colectivă, dar și cea patrimonială. De aceea, în majoritatea țărilor europene una dintre priorități pentru aces­te profesii este salarizarea. Sunt asigurate inclusiv pachetul social și garanțiile sociale pentru riscul profesional. Cetățeanul trebuie să primească un serviciu foarte ca­litativ”.

„Dacă vorbim despre refor­ma din cadrul MAI, suntem nemulțumiți de noua lege a po­liţiei în ceea ce privește pachetul social. Acum, după ce preşedin­tele ţării a promulgat legea, fără amendamentele propuse de noi, suntem în negocieri cu Parla­mentul pentru completarea și modificarea acestei legi.

Analizăm şi situaţia creată în unele subdiviziuni ale Inspecto­ratului de poliţie. Alocarea sur­selor de finanţare pentru acelaşi calculator, pixuri, hârtie necesară ca să întocmeşti toate documen­tele normative, fie administrati-ve, fie procesual-penale, neasigu­rarea cu transportul de serviciu – toate duc la situaţia când poliţis­tul se asigură din bugetul familiei. Nu este bine şi nu este normal”.

Totodată, preşedintle „SINDLEX” speră că reforma făcută as­tăzi la IGP va prevedea şi asigura­rea material-tehnică.

„Şi atunci cetăţeanul o să pri­mească un serviciu calitativ şi o încredere. Fiindcă lumea inter­lopă a fost, este şi va fi, iar cetă­ţeanul necesită o asigurare”. Ca exemplu ne-a fost oferit cazul Inspectoratului din Vilnius, acolo unde se respectă inclusiv regimul de muncă şi de odihnă.

Reforma din învăţământ s-a produs cu derogări

În ceea ce priveşte grija statu­lui faţă de aceste categorii de sa­lariaţi, Mihai Laşcu nu are multe cuvinte de laudă. „Astăzi noi tre­buie sa constatăm că, în urma re­formării sistemului educațional, au fost admise mai multe nereguli in ceea ce privește optimizările. Nu se găsesc nici înlesniri pentru tinerii specialiști, pentru ca pro­fesia de pedagog să fie atractivă. Avem incă mult de muncit ca această reformă să avanseze pozi­tiv. Mai mult ca atât, modificările de la 8 iulie 2012, prin care pensi­onarii pot fi concediați, au aprins spiritele”.

Condiţiile în care activează salariaţii, indiferent dacă sunt membri de sindicat sau nu, îi pun pe gânduri nu numai pe ei înşişi, dar şi pe cetăţeni, care cred că astfel sunt privaţi de un serviciu calitativ. „Noi am spus de multe ori că reformele se văd doar din prismă financiară”, crede Mihai Laşcu. „În sistemul educaţional alocări de finanţe au început abia acum, pentru materialele didacti­ce şi metodice. Până acum, profe­sorii procurau din salariile lor, nu atât de mari, toate aceste materi­ale. Iar la nivel preşcolar – chiar şi jucării. Noi am atras atenţia că nu e normal ca pe umerii profesori­lor să fie pusă calitatea asigurării instruirii”.

Dialogul social, un pas spre succes

Totuşi, cât de mult sunt auzite sindicatele de către organele de conducere ale statului, astfel în­cât interesele oamenilor simpli să fie protejate şi promovate? De-a lungul celor zece ani de activi­tate sindicalistă, Mihai Laşcu a avut multiple adresări, negocieri pentru rezolvarea anumitor pro­bleme. „O parte din ele şi-au găsit soluţionare, alta – nu. Unul din succese a fost atunci când iniţi­ativa sindicatelor a fost preluată de Parlament şi profesorilor în 2007 li s-a majorat cu două cate­gorii salarizarea, de la 16 la 18, cu trecerea ulterioară la salarizarea raportată la media pe economia naţională. Consider că este un succes comun al grupului de ne­gocieri”. Cu toate acestea, cu toate guvernările poate fi găsit un lim­baj comun, dacă există un dialog social constructiv, menţionează preşedintele „SINDLEX”.

Ion GUZUN

i.guzun@vocea.md

Foto: Ghenadie ZLATIN