Studiu OIM: Este necesară dezvoltarea și implementarea unor strategii de suport pentru valorificarea capitalului uman revenit în țară

20% dintre migranţii moldoveni în străinătate muncesc în condiţii precare, 47% şi-au pierdut locul de muncă sau a fost suspendat, în timp ce 57% dintre ei nu au primit nici o compensaţie sau ajutor de şomaj. Despre aceasta relevă raportul primului sondaj rapid privind impactul COVID-19 asupra bunăstării migranţilor moldoveni, realizat de Organizaţia Internaţională pentru Migraţie (OIM) și Agenția ONU pentru Migrație, Misiunea în Moldova, făcut public săptămâna trecută.

Potrivit chestionarului, pandemia COVID-19 a diminuat motivaţia moldovenilor de a migra, în special pentru cei angajaţi ca şi lucrători casnici şi cei din „economie gig”. 30% dintre migranţii moldoveni (255 mii de persoane) au indicat intenţia de a reveni acasă, dintre care 67% au indicat intenţia de a reveni cât mai curând posibil. 31% dintre cei care intenţionează să se întoarcă au indicat că intenţionează să rămână în Moldova pentru o perioadă mai lungă de timp. Acest lucru va avea un impact semnificativ asupra şomajului, care poate creşte până la 8,5% (79 mii de persoane) până la sfârşitul anului 2020, comparativ cu 5,1% la sfârşitul anului 2019 (46,9 mii de persoane), în urma revenirii a circa 32 mii de migranţi care vor fi în căutare de locuri de muncă în Moldova.

Inspiră optimism faptul că doar 9% dintre moldovenii care iau în considerare opțiunea revenirii vor avea nevoie de asistență socială atunci când vor ajunge acasă (după cum consideră ei), în timp ce aproximativ 24% intenționează să-și investească economiile în afaceri. Aproape jumătate cred că vor aduce noi abilități acasă și vor găsi sau vor crea locuri de muncă în Moldova.

Autorii studiului relevă că abilitățile dezvoltate peste hotare și economiile migranților moldoveni ar putea reprezenta un avantaj pentru țara noastră, impulsionând relansarea economică a acesteia.

„Sondajul nostru arată că migranții moldoveni care sunt nevoiți să se repatrieze din cauza COVID-19, departe de a fi sărăciți, ar trebui percepuți din perspectiva valorii lor adăugate pentru dezvoltarea țării de origine și nicidecum stigmatizați. Mulți se vor întoarce să rămână și să-și investească economiile. Ei își vor valorifica abilitățile dobândite pentru dezvoltarea țării”, a declarat Lars Johan Lönnback, șeful Misiunii OIM în Moldova, în cadrul Grupului de lucru ONU privind impactul socioeconomic asupra COVID-19 în Moldova.

În acest context, autorii studiului recomandă implementarea unor strategii de suport pentru a valorifica capitalul uman care ar reveni acasă. Acestea ar viza servicii de consiliere, servicii pentru start-upuri de afaceri, formare profesională, orientare în carieră și servicii de validare și certificare a competențelor informale dobândite în străinătate.

Solicitat să se expună la acest subiect, Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), a opinat că migranții reveniți acasă vor rămâne să muncească sau să investească în economia țării doar dacă vor fi create condiții și vor fi susținuți de stat. ”Ei vor infrastructură dezvoltată, nu doar în orașele mari, dar și in localitățile rurale, centre raionale, care să le permită să muncească în condiții decente și să-și dezvolte afacerile, vor să le fie asigurate drepturile și garanțiile sociale”, a spus el. ”Este regretabil că pandemia a cauzat reducerea esențială a remitențelor, care erau o sursă importantă pentru familiile migranților și pentru țară”, a adăugat vicepreședintele CNSM.

Acest aspect negativ il scoate în evidență și chestionarul OIM. Aproape jumătate dintre respondenți au raportat că au încetat să mai trimită bani acasă, iar acest lucru va avea consecinţe devastatoare pentru un sfert din gospodăriile moldovenești, care depind direct de remitenţe. Pentru jumătate din aceste gospodării, remitenţele constituie mai mult de 50% din venitul disponibil.

Sondajul mai relevă că peste un sfert din cei care doresc să se întoarcă acasă vor emigra din nou odată cu ridicarea restricțiilor de călătorie și atunci când țările de destinație le vor oferi noi oportunități de muncă. Prin urmare, aproximativ 71 mii de persoane vor avea nevoie de suport în organizarea migraţiei sigure şi ordonate/reglementate în circumstanţele post-COVID-19.

Studiul a fost realizat între 17 aprilie și 17 mai 2020 în baza chestionării on-line a 1,186 de migranți moldoveni. Chestionarea a fost suplimentată de realizarea interviurilor semistructurate cu reprezentanții diasporei din principalele 10 țări de destinație – Portugalia, Spania, Franța, Italia, Germania, Irlanda, Regatul Unit, Polonia, Federația Rusă și Israel. Aceste țări găzduiesc permanent sau temporar aproximativ 80% din totalul migranților moldoveni (conform datelor Departamentului Afacerilor Economice și Sociale al Națiunilor Unite (UNDESA), aproximativ 1 milion de moldoveni locuiau în străinătate în 2019).

Vezi studiul integral aici.

Departamentul mass-media și relații internaționale