Tineretul de la sate și femeile tinere sunt cei mai descurajați pe piața muncii

În Moldova, potrivit datelor Institutului Național de Cercetări Economice (INCE) și a experților în demografie, segmentul tânăr al populației va înregistra în deceniile viitoare scăderi masive. Forța de muncă tânără are în față mai multe probleme social-economice, iar pentru soluționarea acestora este necesară o mai mare implicare din partea autorităților. Aceasta este una din constatările expuse astăzi, 24 noiembrie, de participanții la o masă rotundă, unde a fost abordată situația tinerilor pe piața muncii.

În cadrul evenimentului organizat de INCE, a avut loc prezentarea raportului “Tinerii pe piața muncii din Republica Moldova: competențe și aspirații” și consultarea raportului “Incluziunea tinerilor aflați în afara sistemului de educație, formare și ocupație profesională (tinerii NEET)”. Studiile respective au fost realizate în cadrul proiectului “Observatorul de competențe axat pe tineri”, susținut de RBEC Catalytic Facility, finanțat de Guvernul Turciei, în parteneriat cu UNDP, UNFPA, SDC, CNTM.

Potrivit organizatorilor, scopul întrunirii a fost de a informa factorii de decizie și publicul larg despre situația tinerilor pe piața muncii, problemele ce țin de integrarea lor în câmpul muncii, provocările pe care le trăiesc, recomandările de îmbunătățire a strategiilor de tineret, care urmează a fi luate în considerație la elaborarea, ajustarea sau implementarea politicilor publice privind integrarea tinerilor pe piața muncii.

Conform datelor prezentate, rata de șomaj în rândul tinerilor era în anul 2016 de peste 8 procente. Însă, experții prezenți la eveniment remarcă faptul că șomajul înregistrat oficial este prea scăzut și nu reflectă situația reală. Deși în ultimii ani se înregistrează o creștere a numărului de tineri cu studii superioare, circa 42% din tinerii șomeri nu au lucrat niciodată. Acest fapt este determinat, pe de o parte, de nedorința unor angajatori de a încadra în câmpul muncii tineri deoarece nu au experiență, iar pe de altă parte, de lipsa unor capacități profesionale și personale ce le-ar permite tinerilor să-și găsească un loc de muncă.

Totodată, circa 41 procente din tineri nu acceptă ofertele de muncă expuse pe piață. Alături de motivul principal prin care tinerii își justifică refuzul, și anume salariul mic oferit (76 procente), munca neinteresantă (circa 10 procente), circa 7 procente dintre tineri au refuzat o ofertă deoarece munca nu se potrivea cu nivelul de calificare obținut.

O altă problemă semnalată se referă la discriminarea femeilor pe piața muncii. Rata de ocupare a fermilor tinere în câmpul muncii este de doar 24 procente. În plus, deși posedă un nivel educațional mai înalt comparativ cu bărbații, femeile tinere sunt remunerate mai puțin decât bărbații.

De asemenea, cea mai mare concentrație a tinerilor ocupați pe piața muncii se observă în mediul urban, atingând cifra de 34 procente, în mediul rural indicatorul respectiv este de circa 23 procente. Această realitate este determinată de oportunitățile mici de angajare în mediul rural, precum și de migrația masivă a tinerilor de la sate.

Olga Gagauz, dr. hab, vicedirector al INCE,  a menționat că pentru a avea o societate inclusivă trebuie să atragem atenția la tineri și la problemele lor. În special, este necesar de îmbunătățit relația angajatorilor cu tinerii, sporirea calității și nivelul de pregătire profesională a tinerilor ocupați pe piața muncii, concordanța calificării cu exigențele pieței muncii.

Ce prezenți, au menționat că pentru a crește oferta de locuri de muncă, în special a celor de calitate – cu condiții bune de muncă și calificări ce corespund cerințelor societății moderne, sunt necesare politici coerente și programe speciale ce presupun implicarea activă a autorităților publice locale, crearea de parteneriate public-privat funcționale. Pentru reducerea șomajului este necesară calificarea/recalificarea profesională periodică a tinerilor.

Un alt aspect subliniat, ține de faptul că instituțiile de învățământ trebuie să ofere o pregătire profesională inițială pe parcursul întregii vieți, stimularea așa numitului concept Lifelong learning, în concordanță cu cerințele actuale și viitoare ale pieței muncii.

Raportul “Tinerii pe piața muncii din Republica Moldova: competențe și aspirații” poate fi descărcat aici.

Departamentul mass-media și relații internaționale al CNSM