Tinerii sunt cea mai afectată categorie de pe urma crizei economice provocate de COVID-19. Unul din șase tineri și-au pierdut locurile de muncă

Cea mai recentă analiză a Organizaţiei Internaţionale a Muncii (OIM) privind impactul COVID-19 pe piața muncii arată efectul devastator asupra lucrătorilor tineri și analizează măsurile luate pentru revenirea sigură în mediul de muncă. Astfel, mai mult de unu din șase tineri au încetat să mai lucreze de la debutul pandemiei COVID-19, în timp ce cei care rămân angajați și-au văzut programul de lucru redus cu 23%, spune OIM.

Conform Monitorului OIM: “COVID-19 și lumea muncii”, o publicație analitică a OIM, tinerii sunt afectați în mod disproporționat de pandemie, iar creșterea substanțială și rapidă a șomajului în rândul lor, observată din februarie curent, afectează mai mult femeile tinere decât bărbații tineri. În același timp, pandemia a provocat șocuri multiple pentru tineri. Nu numai că este afectată ocuparea forței de muncă, dar, de asemenea, criza perturbă procesul de educație și formare a tinerilor și pune obstacole majore în calea celor care doresc să intre pe piața muncii.

Înainte de criză, mai mult de 40% dintre tineri lucrau în sectoare care acum sunt puternic afectate: turismul, transport, serviciile alimentare și vânzarea cu amănuntul. Trei sferturi dintre tineri lucrau fără contract și, prin urmare, aveau o protecție minimă în cazul pierderii locului de muncă.

„Criza economică COVID-19 lovește tinerii – în special femeile – mai greu și mai rapid decât orice alt grup. Dacă nu depunem eforturi semnificative și imediate pentru îmbunătățirea situației lor, moștenirea virusului ar putea fi cu noi zeci de ani. Dacă talentul și energia lor sunt aliniate de o lipsă de oportunități sau abilități, aceasta va dăuna viitorului nostru și va face mult mai dificilă reconstruirea unei economii mai bune, post-COVID ”, a declarat Guy Ryder, directorul general al OIM.

Monitorul OIM specifică necesitata unor răspunsuri de politici urgente, la scară largă și țintite, pentru a sprijini tinerii, inclusiv prin programe de garantare a forței de muncă, formare pe bază largă în țările dezvoltate, precum și programe și garanții în ocuparea forței de muncă în economiile cu venituri mici și medii.

Monitorul OIM analizează, de asemenea, măsuri necesare pentru crearea unui mediu sigur pentru revenirea la muncă, cum ar fi testarea angajaților, reducerea timpului de muncă, monitorizarea sănătății lor. „Testarea și monitorizarea, conform recomandărilor Organizației Mondiale a Sănătății, poate fi o parte importantă a pachetului de politici pentru a combate frica, să reducem riscurile și să facem ca economiile și societățile noastre să se miște din nou rapid”, a spus Ryder.

OIM își reiterează apelul către acțiuni îndreptate spre sprijinirea lucrătorilor și a întreprinderilor în cadrul strategiei de revenire bazate pe patru piloni: stimularea economiei și a ocupării forței de muncă; sprijinirea întreprinderilor, a locurilor de muncă și a veniturilor; protejarea lucrătorilor la locul de muncă; dezvoltarea dialogului social.

Jumătate din forţa de muncă la nivel mondial – aproximativ 1,6 miliarde de oameni –a fost afectată de pandemia de coronavirus, arată datele OIM. Se estimează că în trimestrul II al anului 2020, numărul celor care și-au pierdut locul de muncă constiuia 305 milioane de persoane.

Departamentul mass-media și relații internaționale al CNSM