CNSM a desfășurat Congresul III

Sindicalişti din întreaga ţară, parteneri sociali şi reprezentanţi ai organizaţiilor sindicale internaţionale s-au întrunit astăzi, 7 iunie, în cadrul Congresului III al Confederaţiei Naţionale a Sindicatelor din Moldova (CNSM), care marchează în această zi 10 ani de la constituire. Congresul este organul suprem de conducere al CNSM şi se convoacă odată la cinci ani.

La lucrările Congresului au participat peste 200 de persoane – delegaţi, reprezentanţi ai structurilor sindicale teritoriale şi ai partenerilor sociali, invitați străini. Astfel, la eveniment au fost prezenţi reprezentanţi ai Organizației Internaționale a Muncii, Confederaţiei Internaţionale a Sindicatelor (ITUC) cu sediul la Bruxelles, Confederaţiei Generale a Sindicatelor (VKP) cu sediul la Moscova – structuri la care CNSM este membru cu drepturi depline, precum şi ai centrelor sindicale naţionale din Austria, Grecia, Letonia, România, Rusia, Ucraina și Uzbekistan, dar și ai Confederaţiei Europene a Sindicatelor (ETUC).

Delegaţii şi invitaţii la Congres au discutat despre situaţia social-economică din ţară, au făcut o evaluare a activităţii organelor de conducere din ultimii cinci ani şi au stabilit direcţiile strategice de dezvoltare a mişcării sindicale din Republica Moldova pentru anii 2017-2022.

Totodată, a fost aleasă noua conducere a CNSM. Cu unanimitate de voturi, președinte a fost reales Oleg Budza, vicepreședinți – Mihail Hîncu, Sergiu Sainciuc și Petru Chiriac, iar în funcția de secretar confederal a fost aleasă Rodica Popescu, care în prezent deține funcția de șefă a Departamentului mass-media și relații internaționale din cadrul CNSM.

După cum a menţionat Oleg Budza, preşedintele CNSM, pe parcursul ultimilor cinci ani, în pofida instabilității politice din țară, sindicatele au păstrat echilibrul în societate în relațiile cu autoritățile, menținându-și poziția fermă, făcând apeluri, declarații, înaintând revendicări și întreprinzând acțiuni concrete în raport cu partenerii sociali la nivel național în vederea identificării soluțiilor pentru consolidarea politicilor sociale.

Obiectivul principal al CNSM a fost și este majorarea salariilor angajaților, care constituie sursa esențială de venit a populației. În acest context, sindicaliștii au solicitat permanent partenerilor sociali majorarea garanţiilor minime în domeniul salarizării și, în primul rând, a salariului minim pe ţară.

Astfel, în anul 2014, în urma negocierilor purtate cu partenerii sociali, a fost majorat salariul minim pe ţară de la 600 lei la 1000 lei. Cu regret, nu s-a putut obține egalarea salariului minim pe ţară cu valoarea minimului de existenţă, care actualmente constituie doar 52 la sută din valoarea minimului de existenţă a populației apte de muncă.

Totodată, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real a fost majorat de la 1300 lei în anul 2012, până la 2380 lei în 2017. Datele statistice relevă faptul că salariile angajaților pe parcursul anilor 2012-2016 au crescut în mediu de 1,5 ori.

Instabilitatea politică și criza financiar-bancară din anii 2015-2016 a stopat negocierile pe marginea majorării salariilor în sectorul bugetar, deși sindicatele permanent au abordat subiectul dat la toate nivelele. „Vom opta în continuare pentru un sistem unic de salarizare în sfera bugetară. Acesta trebuie să fie transparent, să stimuleze salariații, să contribuie la atragerea și încadrarea în câmpul muncii a tinerilor. Reforma, însă, necesită a fi efectuată în paralel cu diminuarea economiei informale, care a atins cote mai mult decât îngrijorătoare”, a spus președintele CNSM.

Conform datelor Biroului Naţional de Statistică, circa 1/3 din populaţia ocupată are un loc de muncă informal. ”Atât timp cât salariile vor fi sub minimul de existență, munca la negru va exista în continuare, necesitățile imediate ale cetățenilor fiind mult mai importante decât siguranța în viitor”, a opinat Oleg Budza.

În vederea ridicării nivelului bunăstării salariaților și familiilor lor, CNSM în repetate rânduri a insistat asupra adoptării unui nou mecanism de indexare a veniturilor populaţiei în dependenţă de creşterea indicilor preţurilor de consum şi de nivelul puterii de cumpărare a populaţiei și reducerii poverii fiscale pentru categoriile de salariați cu venituri mici.  Astfel, din 2012 și până în 2017 au fost majorate treptat mărimile grilelor de venit impozabil, scutirile anuale personale, majore și pentru persoanele întreținute, în medie, cu circa 20 la sută. În anul 2017, indexarea respectivă s-a făcut doar cu 5%.

Dacă până în prezent sindicatele au reușit să opună rezistență pentru a nu admite ca drepturile și interesele de muncă ale salariaţilor să fie afectate, elaborarea unui nou Cod al muncii sau perfecționarea celui existent, după cum solicită mediul de afaceri din țară, pune în pericol soarta de mai departe a acestora.

”Va fi necesar de opus rezistență sindicală la toate nivelurile. Obiectivul nostru principal la acest capitol a fost şi rămâne doar perfecţionarea legislaţiei muncii, fără a diminua drepturile şi garanţiile existente ale salariaţilor”, a accentuat liderul CNSM.

Securitatea și sănătatea în muncă a devenit o prioritate pentru CNSM în ultimul timp. În cei 4 ani de la creare, Inspectoratul  Muncii al Sindicatelor și-a demonstrat capacitățile, rolul și importanța în îmbunătățirea securității și sănătății la locul de muncă. Includerea activă a inspectorilor de muncă ai sindicatelor în procesul de evaluare și prevenire a riscurilor profesionale la locurile de muncă, a contribuit la o diminuare evidentă a numărului de accidente de muncă cu urmări grave sau mortale. Astfel, cauza accidentelor de muncă pusă pe umerii salariatului s-a diminuat de la 70% la 30 %.

În același timp, CNSM a insistat impetuos să fie restabilite drepturile și atribuțiile organelor de supraveghere și control asupra respectării legislație muncii, potrivit standardelor internaționale la care Republica Moldova este parte.

Pentru următorii cinci ani, CNSM își propune să pledeze, în cadrul parteneriatului social, pentru promovarea dreptății sociale, a demnității muncii și implementării în Republica Moldova a principiilor muncii decente.

Cele cinci obiective strategice ale Confederaţiei pentru anii 2017-2022 prevăd: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă ale membrilor de sindicat, salarii echitabile, raportate la performanţe; creşterea eficacităţii securității sociale pentru toţi membrii de sindicat; consolidarea dialogului social real care să conducă la soluţionarea problemelor lucrătorilor și reprezentarea membrilor săi în cadrul tuturor structurilor tripartite şi bipartite de parteneriat.

Sindicaliştii îşi mai propun  să creeze oportunităţi mai mari pentru salariați, în scopul asigurării cu locuri de muncă şi venituri decente, precum şi dezvoltarea unei mişcări sindicale reprezentative și puternice.

Delegații Congresului III au adoptat şi o Declaraţie, prin care constată cu îngrijorare că situația socială și economică a salariaților-membri de sindicat rămâne a fi dificilă, fiind caracterizată de un nivel foarte redus al securității sociale și economice, de o scădere constantă a puterii de cumpărare a veniturilor salariale, de o subocupare a forței de muncă, cu un nivel foarte înalt al ocupării informale și al migrației muncii peste hotare. În acest context, sindicaliștii cheamă partenerii sociali să demareze discuții și negocieri pentru îndeplinirea în totalitate a cerințelor salariaților-membri de sindicat, care le-ar asigura o muncă și viață decentă în țară.

Mai multe imagini de la Congres le puteți găsi în această galerie foto.
Departamentul mass-media și relații internaționale