Membrii Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective s-au întrunit în ședință

În cadrul ședinței de vineri, 2 decembrie, a Comisiei naționale pentru consultări și negocieri colective (CNCNC), partenerii sociali au examinat mai multe chestiuni. Una dintre acestea se referă la modul de reglementare a activității antreprenorilor individuali.

Svetlana Țurcanu, șef al Direcției politici de dezvoltare a întreprinderilor mici şi mijlocii şi comerț din cadrul MEC, a prezentat o informație referitoare la sistemul patentei de întreprinzător și conținutul conceptului de reformare a acesteia.

Ea a menționat că, deși patenta de întreprinzător prezintă anumite avantaje – costuri reduse de înregistrare și derulare a afacerii, inclusiv costul mic al patentei, comparativ cu toate impozitele și taxele care le plătește o întreprindere, acestea sunt eclipsate de numeroase dezavantaje – concurența neloială pe piața comercializării produselor și serviciilor, lezarea drepturilor consumatorului, în condițiile în care posesorii de patentă sunt exceptați de la utilizarea mașinilor de casă și control cu memorie fiscală, ne eliberând bonuri de casă și evaziunea fiscală.

”Trecerea de la activitatea de comerț în bază de patentă la noul regim de impozitare a persoanelor fizice care practică comerțul ca activitate independentă va permite promovarea unei politici echitabile pentru operatorii pieței prin prisma protecției consumatorilor”, a subliniat Țurcanu.

Fiind identificată necesitatea impunerii unei perioade de adaptare, Ministerul Economiei a elaborat un proiect de modificare a legii patentei, care prevede câteva elemente, ce vor lucra în paralel cu noul mecanism de activitate economică independentă.

Astfel, se propune  stabilirea perioadei de adaptare de un an, timp în care nu vor fi eliberate noi patente, iar posesorii de patente vor avea dreptul să comercializeze doar pe teritoriul piețelor autorizate de autoritățile locale. De asemenea, urmează a fi majorat costul patentei în comerț: pentru municipii – de 3 ori, pentru celelalte localități – de 2 ori.

Proiectul urmează a fi supus consultărilor cu Confederația Națională a Patronatului din Moldova, cu asociațiile business-ului mic și mijlociu și cu grupul de inițiativă a posesorilor de patentă.

În cadrul aceleiași ședințe, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova (CNSM) a solicitat amendarea mai multor acte legislative, care vizează stabilirea penalităților pentru neplata la timp a salariilor.

Astfel, sindicaliștii cer modificarea Codului contravențional și a Codului penal în vederea înăspririi sancțiunilor pentru persoanele care se fac vinovate de admiterea datoriilor la plata salariilor și introducerea răspunderii penale pentru încălcarea termenelor de plată a salariului sau achitarea parțială a acestuia, drept criteriu definitoriu al muncii forțate. Totodată, ei consideră necesară modificarea Codului muncii, în vederea majorării penalității achitate de angajator suplimentar pentru fiecare zi de întârziere a plății salariilor, dar și amendarea Legii nr. 131 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător, pentru a exclude Inspectoratul de Stat a Muncii de sub incidenţa acesteia.

Potrivit unei informații cu privire la datoriile la plata salariilor în ramurile economiei naționale, prezentată de Sergiu Sainciuc, vicepreședinte al CNSM, în luna august 2016 restanțele la plata salariilor a angajaților din economia națională au constituit 195,3 mil. de lei, fiind în creștere cu 38,4 mil. de lei sau cu 24,5%, comparativ cu luna decembrie 2015. În același timp, cele mai mari restanțe la plata salariilor se atestă în domeniul transportului feroviar, la ÎS „Calea Ferată a Moldovei”, unde lucrează circa 10 mii de persoane. Conform situației din luna octombrie 2016, restanțele constituiau peste 127 mil. de lei.

”Problema este foarte complicată, mii de salariați nu-și primesc la timp salariile, care, pentru majoritatea dintre ei, constituie unica sursă de existență. Este o  rușine pentru țara noastră”, a spus Sainciuc.

La rândul său, Octavian Calmîc, viceprim-ministru, Ministru al Economiei (MEC) și președinte al CNCNC, a dispus ca propunerile sindicatelor să fie transmise spre examinare grupului de lucru responsabil de modificarea Codului muncii, dar și Ministerului Justiției, în partea ce ține de modificarea Codului contravențional și Codului penal, pentru a identifica modalitatea în care acestea se pot regăsi în documentele respective.

Tot la ședința de vineri, la solicitarea președintelui CNSM, Oleg Budza, a fost prezentată poziția sindicatelor privind reformarea sistemului de pensii, urmând ca problema dată să fie supusă în dezbateri la următoarea ședință a CNCNC.

Departamentul mass-media și relații internaționale